Sfantul Efrem s-a nascut in orasul Trikala in anul 1384. Din anul 1393 aceasta localitate a cazut in mana turcilor lui Baiazid I, care stapanea atunci intreaga regiune a Tessaliei. Din 1395 in Tesalonic a inceput rapirea copiilor de catre turci. Se furau copii si adolescenti, cu varste intre paisprezece si douazeci de ani, dar si mai mici.
La varsta de numai paisprezece ani, Sfantul Efrem, pe numele sau de botez Constantinos Morfis, a fost nevoit sa paraseasca casa parinteasca, pe mama sa vaduva si pe cei sapte frati. Aceasta a facut-o pentru a nu fi inregimentat cu forta in armata turceasca ca ienicer. A imbratisat cu mult zel viata monahala in Manastirea Buneivestiri din "Muntele celor neprihaniti"din Atica. In anul 1416 turcii au pradat peninsula Atica si l-au silit pe guvernatorul Atenei, Antonie Atzaghioli, sa se declare vasal al sultanului. In anul 1424 otomanii au intrat cu forta in Manastirea Buneivestiri si au trecut prin taisul sabiei pe parintii de acolo. Sfantul lipsea, fiind atunci in pestera, sus in munte. Intorcandu-se la manastire a gasit trupurile neinsufletite ale monahilor dupa care a plans indelung. In anul urmator, la 14 Septembrie, turcii s-au intors si, gasindu-l pe sfant, l-au supus caznelor cu o barbarie rar intalnita, timp de opt luni si jumatate, cum numai Sfintii Mari Mucenici Gheorghe, Dimitrie, Ecaterina, Varvara si altii au mai fost torturati. La sfarsit l-au spanzurat cu capul in jos intr-un copac, in curtea manastirii. Au legat lemne aprinse de trunchiul copacului si l-au pironit pe sfant cu cuie groase. In mijlocul flacarilor sfantul se ruga staruitor. A primit cununa muceniciei la 5 Mai 1426, trecand la Domnul in zorii acelei zile, la ora 9 dimineata.
(vezi harta)