(lipsa text)

Originea pacatului stramosesc se afla in neascultarea Protoparintilor nostri, Adam si Eva, care ispiti de diavol, au calcat porunca lui Dumnezeu de a nu manca dintr-un anumit pom. Acelasi lucru il facem toti, mai ales ierarhia, pe toate treptele de organizare a societatii. Toti vor sa fie dumnezei dar fara ascultare de Dumnezeu.

Multi pot sa fagaduiasca mantuirea, dar numai Unul p poate da, Acela, Care S-a suit pentru asta pe Cruce si S-a sculat din mormant.

(lipsa text)

"Toti cei ce umbla dupa placeri, de orice fel, nu vor scapa de primejdii, caci sub orice placere e incolacit un sarpe". 
Dupa Cuvantul Parintilor, toata stradania diavolului aceasta era si este, ca sa desfaca dragostea sufletului nostru de Dumnezeu si s-o lege de orice altceva afara de Dumnezeu.
Drapt aceea vrajmasul, ca sa-si ajunga tinta faradelegii, imbie sufletului ispita intai, cea prin placere, aducandu-i momelii placute la vedere si bune la gustare - potrivite cu fiecare putere franta a sufletului, in parte, iar pe trup il impinge sa le implineasca cu lucrul si sa le faca tot mereu.
Vrea vicleanul, ca pe niste lipsiti de bucuria vederii lui Dumenzeu, pe care ne-a furat-o, sa ne mangaie invatandu-ne sa iubim placerea, binestiind vicleanul ca asta stinge iubirea de Dumnezeu si intuneca mintea de la vederea Lui." (Parintele Arsenie Boca) 
Cuvant al Parintelui Iustin Parvu, despre Parintele Arsenie Boca
Motivatie la publicarea acestei carti
Cuvant inainte
Un tovaras nevazut si bun
Noe si Iisus
Din pacatosi Biserica face Sfinti
Lupta mantuirii
Vrajmas milostiv si prieten viclean
Iubirea de sine, primul pui al diavolului
Semnul Sfintei Cruci
In pustia Carantaniei
Cararea e iubirea
Saul si David
Cum ne bagam datori
Vremea de plata
Marturisirea
Ispasirea
Prin cuptorul smereniei
Invata de la cel patit
Cenzura invidiei
Soarele smereniei
Despre cei ce n-au necazuri
Cum se urzeste o cadere
Puterea care nu asculta
In duhul Parintilor
Cand se intuneca mintea
Spiritism
Plata neascultarii
Cele sapte surle
1.Chemarea launtrica prin glasul constiintei
2.Chemarea din afara prin cuvant
3.Chemarea prin necazurile vietii
4.Chemarea prin necazurile mortii
5.Chemarea prin necazurile mai presus de fire
6.Chemarea prin chinuri de la antihrist
7.Chemarea la Judecata generala
Razboiul nevazut
Pustiirea din rai
Dupa fire si contra firii
Ce insemneaza Mantuitorul
Lupta dupa lege
Pe trepte de-a rapa
Unii si-au taiat mintea in scripturi
Greselile iubirii si dreapta socoteala
Masura darului de sus
Nevointele desavarsirii
Varstele iubirii
Cuvinte hotaratoare
Destinul talantilor
Dreptul intre iubire si sabie
Ocarmuirea de sus
Crinul de pe cruce
Raspunzatorii
Iconomul nedrept
Adaugirile editorului.

Hronograful a fost scris de Caldei, pe vremea lui Avraam, la anul 3500 de la Facerea lumii. În anul 1000 după Hristos, istoricul Gheorghe Chedrinul în Constantinopol îl traduce în limba greacă; apoi Sf. Dimitrie al Rostovului îl traduce în limba rusă; a fost copiat apoi la IaÈ™i în anul 1591, publicat în VeneÈ›ia la anul 1691. În anul 1821 ăl foloseÈ™te Goethe în Germania. În anul 1837 este tradus în limba chirilică de mitropolitul Veniamin Costache; după 155 de ani apare în limba română, la editura Pelerinul Român, la Oradea, în anul 1992 ediÈ›ia 1, iar acum în anul 2005 ediÈ›ia a 2-a

(lipsa text)

Prologul Filocaliei greceÈ™ti, tipărite la VeneÈ›ia în 1782, îl invocă pe sfântul Ioan Gură de Aur ca promotor al rugăciunii isihaste a lui Iisus.
„Tomosul” primului Sinod palamit din iunie 1341, urmat de „Metoda-Canon” de viaÈ›ă isihastă a cuvioÈ™ilor Calist È™i Ignatie Xanthopouloi inclusă în Filocalie, citează în acest sens ca referinÈ›ă de autoritate o „Epistolă către monahi” a lui Ioan Hrisostom.
Cercetări din ultimele decenii au evidenÈ›iat existenÈ›a în manuscrise a trei variante ale unui veritabil manifest „hrisostomian” îndemnând la practicarea rugăciunii lui Iisus foarte popular în BizanÈ›ul secolelor XI–XV. Avem de-a face cu un document esenÈ›ial al spiritualităÈ›ii bizantine apărut la mijlocul intervalului dintre secolul IV — veacul de aur al patristicii È™i monahismului originilor — È™i reînviorarea lor filocalică în secolele XIV È™i XVIII.
Volumul de faÈ›ă restituie în texte comentate dosarul acestui remarcabil, dar uitat, manifest isihast „hrisostomian” însoÈ›it de cel al comentariilor bizantine la invocarea „Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieÈ™te-mă/ne!”.

Sinteză a revelaÈ›iei biblice È™i hristologiei dogmatice, rugăciunea lui Iisus — rezumată în neîncetatul „Doamne miluieÈ™te” care răsună la ecteniile de la toate slujbele cultului divin ortodox È™i însoÈ›eÈ™te rugăciunile fiecărui creÈ™tin în parte la altarul inimii — e o sinteză practică a întregii Ortodoxii. Rezumat al întregului creÈ™tinism, este chemată să devină pentru toÈ›i creÈ™tinii respiraÈ›ia duhovnicească a sufletului. În formula memorabilă a „epistolelor” monahale „hrisostomiene” — lecturi isihaste ale omiliilor despre rugăciune ale marelui predicator Gură de Aur —, scopul ultim este nu altul decât ca „inima să înghită pe Domnul È™i Domnul să înghită inima”.

Antologie tematică din opera Sfântului Vasile cel Mare

Selecţie, studii introductive şi note de Diac. Drd. Liviu Petcu

"Intitulată sugestiv Lumină din Scripturi şi din zidiri, prezenta antologie este, în primul rând, un omagiu adus Sfântului Vasile cel Mare, Părinte al Bisericii creştine din secolul IV. În al doilea rând, volumul de faţă constituie un autentic instrument de studiu, util atât elevilor seminarişti, studenţilor şi doctoranzilor de la Faculrăţile de Teologie, profesorilor de Religie şi preoţilor, cât şi credincioşilor intelectuali iubitori şi căutători ai înţelepciunii creştine păstrate în tezaurul literaturii patristice. Citirea şi studierea textelor cuprinse în acest volum poate fi o cale de aprofundare a onora dintre marile adevăruri ale credinţei creştine, dar şi a unui mod de înaltă trăire duhovnicească." (din Cuvântul înainte al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române)

Îndemn la o viaţă creştină
 Creat de Dumnezeu, omul a fost din început chemat la o viaÈ›ă de comuniune È™i conlucrare cu Ziditorul său. Această menire nobilă, cerească a fost îngreuiată de căderea protopărinÈ›ilor noÈ™tri, omenirea trecând prin perioade grele de depărtare, înstrăinare È™i chiar despărÈ›ire de Dumnezeu. De aceea, istoria omenirii în sens religios este istoria nevoinÈ›ei omului pentru mântuirea sa, revenirea la starea cea dintâi – a omului lui Dumnezeu pe acest pământ, apt de a se întoarce la Tatăl său, în patria lui cerească. „De la Dumnezeu ieÈ™im, petrecem pe pământ o vreme È™i iarăÈ™i la Dumnezeu ne întoarcem. Fericit cine se întoarce È™i ajunge Acasă, rotunjind ocolul. Aceasta e cărarea.”  Pentru a nu rătăci cărarea È™i a ajunge Acasă, în ÎmpărăÈ›ia Tatălui nostru ceresc, suntem chemaÈ›i de Evanghelia lui Hristos la o viaÈ›ă moral-duhovniceas-
 că plăcută Domnului. Numai aÈ™a putem redobândi haina cerească de lumină a fiilor pentru sufletul nostru, haină fără de care nu putem intra în ÎmpărăÈ›ia Cerurilor cea pregătită nouă. Ca să îndeplinim cele propovăduite de Iisus Hristos în Evanghelia Sa, trebuie să devenim creÈ™tini nu doar cu numele, ci cu întreaga noastră viaÈ›ă – să practicăm creÈ™tinismul, formându-ne aptitudini, priceperi, obiÈ™nuinÈ›e moral-duhovniceÈ™ti corespunzătoare învăÈ›ăturii creÈ™tine, adică să ne formăm anumite deprinderi de viaÈ›ă, prin care să adeverim creÈ™tinătatea noastră. Cartea pe care o prezentăm spre lectură cititorului reprezintă, prin conÈ›inutul său, îndemnul la un mod de viaÈ›ă creÈ™tin. Ca acest îndemn să fie mai convingător, vă propunem spre cercetare cuvântul de învăţătură, rostit de Mitropolitul Antonie al Surojului, la Duminica a 14-a după Rusalii: Pilda nunÈ›ii fiului de împărat. Prin cuvântul său, Sfântul Antonie cheamă toÈ›i creÈ™tinii la o cugetare profundă despre lucrarea mântuirii, pe care trebuie s-o facem ca să ne putem întoarce la Dumnezeu È™i să fim primiÈ›i drept fii ai Săi: „ToÈ›i suntem chemaÈ›i de Dumnezeu la viaÈ›a veÈ™nică, să intrăm în această minunată taină a iubirii pe care o reprezintă în sine ÎmpărăÈ›ia lui Dumnezeu. Suntem chemaÈ›i să fim fii ai lui Dumnezeu, înrudiÈ›i Lui, È™i mai mult decât atât – ni s-a dat să-L vedem pe Hristos, Care s-a făcut om de dragul nostru, să-L vedem frate după umanitate È™i Dumnezeu după natura Lui. Iar prin Hristos – să-L vedem în Dumnezeu pe Tatăl nos-
 tru È™i să ne facem «părtaÈ™i dumnezeirii», după cuvântul minunat spus de Apostolul Pavel. Pilda nunÈ›ii fiului de împărat din Evanghelie 2
 ne avertizează că nu toÈ›i cei chemaÈ›i vor intra în slava lui Dumnezeu. Oare nu suntem È™i noi asemenea celor din această pildă? Oare nu zicem noi lui Dumnezeu:
 «Doamne am alte treburi, mi-am cumpărat o parcelă de pământ, acum este a mea È™i trebuie s-o prelucrez (sunt angajat în ceva, trebuie să plec undeva etc.)» È™i
 astfel pierdem libertatea de a merge la Dumnezeu. Noi ne lipim de lucrurile pământeÈ™ti, lumeÈ™ti È™i nu ne
 putem rupe de ele. Cineva dintre noi, cei chemaÈ›i la sărbătoare, zice Domnului: «Acum am treabă, o să-mi aduc aminte de Tine, Doamne, după… Mă voi ruga Èšie altă dată, mai târziu, acum sunt ocupat, trebuie să fac ceva, să zidesc, să mă manifest…» Trec anii È™i niciodată nu vineDeprinderi de viata crestina

Lucrarea Prietenii ortogramelor se adresează cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor:

• cadrelor didactice, suport pentru diferenţierea demersului didactic necesar îmbogăţirii orizontului lingvistic al elevilor;

• şcolarilor dornici de a-şi îmbogăţi, consolida, corecta, transforma experienţa cognitivă, algoritmul de lucru utilizat fiind adecvat orizontului de aşteptare al acestora;

• părinţilor, ghid în preocuparea de a-şi ajuta copiii în însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor de scriere ortografică, în pregătirea eficientă şi competitivă a concursurilor şcolare, a evaluărilor naţionale specifice claselor a ll-a şi a IV-a ori a admiterii în clasa a V-a.

Conţinuturile învăţării sunt prezentate prin intermediul unui bogat material ilustrativ, specific universului referenţial al copilului. O paletă variată de situaţii şi activităţi de învăţare, grupate sub generice precum: „Observăm"/ „Descoperim"/ „Reţinem"/„Exersăm, ortograme învă¬ţăm"/ „Aplicăm, ortograme repetăm"/„Să ne imaginăm..." etc., invită învăţăceii să-şi însuşească mecanismele corecte ale limbii. Situaţii-pretext introduse de personaje îndrăgite din literatura pentru copii transformă tărâmul ortogramelor într-un spaţiu familiar, prietenos, în care elevii învaţă jucându-se, se joacă învăţând. Ludicul este omniprezent: „Ne jucăm, ortograme repetăm!"/„Ortograme şi... umor!"/ „Ortograme colorate şi-n benzi desenate"/ „Ortograme pline de culoare, în expresii literare"/ „Ortograme zglobii în cântece hazlii"/ „Jocul orto¬gramelor"/ „Ghicitori şi... ortograme"/ „Spune repede şi bine ortograme după mine!" etc. Elemente ale dialogului intercultural: „Festivalul primăverii" (India – Holi), „Festivalul florilor de cireş" (Japonia), „Vreau să ştiu!" etc., conexiuni inter-, intra- ori transdisciplinare: „File de istorie"/ „Copii-eroi"/ „Luna pădurii"/ „Audiţie muzicală" etc., valorifică experienţa cognitivă a elevilor. Lucrarea conţine şi texte pentru dictare, fişa greşelilor tipice, module de evaluare sumativă cu itemi preponderent obiectivi şi semiobiectivi, însoţiţi de grile de evaluare/ autoevaluare uşor de utilizat. Prietenii ortogramelor constituie o nouă invitaţie în spaţiul sacru al limbii române adresată copiilor, muguri ce vor potopi zarea gândului cu ninsorile de flori ale binelui, frumosului, speranţei, împodobind Dimineaţa Cuvântului.

Faima Sfintei Matrona din Moscova a trecut de multă vreme hotarele Rusiei, răspândindu-se în toată lumea. Proslăvită de Dumnezeu prin nenumărate minuni şi semne, Cuvioasa s-a arătat mijlocitoare înaintea Lui pentru credincioşii din vremurile noastre, asemenea sfinÈ›ilor Ioan Rusul şi Nectarie din Eghina.
Citind cu evlavie această cărticică despre viaţa şi minunile ei, copiii noştri vor putea dobândi, cu mijlocirea Sfintei, sprijin, ocrotire şi înţelepciune pentru a urma voii Domnului şi a dobândi aici pace sufletească şi bucurie statornică, iar dincolo – fericirea cea nesfârşită.