Dictionar de nume si termeni religiosi orientali

Format: 17x24 cm
ISBN: 9786062905453
Status: in stoc

Dictionar de nume si termeni religiosi orientali

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Basilica
Numar de pagini: 460

Conform Cuvântului înainte, lucrarea se înscrie într-un efort de cunoaștere autentică a spiritualității, culturii, obiceiurilor și societății orientale dintr-o perspectivă civilizațională proprie, care – fără a face abstracție de bibliografia deja consacrată – adaugă nuanțe și elemente inedite.

„Autorul a fost un pasionat și rafinat cercetător al istoriei și filosofiei religiilor, cu precădere a budismului, hinduismului și jainismului. Oferirea unei contribuții de o asemenea importanță – atât din punct de vedere cultural, cât și ca un instrument teologic necesar în vederea inițierii unui dialog interreligios și intercultural – a fost îndelung gândită și elaborată”.

Tot în cuvântul introductiv, Pr. asist. univ. Valentin Ilie, Director al Centrului de Studii și Dialog Interreligios și Intercultural Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, arată că „dicționarul nu a fost conceput cu un scop polemic sau apologetic, ci ca un ghid onest și echilibrat pentru creștinii ortodocși care, atrași sau chiar implicați în mirajul ofertei neo-religioase, tind spre formularea facilă a unei viziuni religioase subiective, eclectice ori sincretice”.

Pret: 47.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

Volume apartinand de la aceeasi editura

    • În 2013, Biserica Ortodoxă Română omagiază două dintre cele mai importante personalități ale Creștinismului, împărat roman și mamă care au fost numiți „întocmai cu Apostolii”: Sfinții Constantin cel Mare și Elena. 
       
      La Editura „Basilica” a Patriarhiei Române a fost publicată, ca prim eveniment cultural dedicat acestui an omagial, traducerea revizuită și adăugită a cunoscutei opere a lui Eusebiu de Cezareea, „Viața Împăratului Constantin”, pe scurt „Viața lui Constantin”, alături de care au fost tipărite și: „Discursul (Împăratului Constantin) adresat adunării sfinților”, „Discursul rostit de Eusebiu la aniversarea a 30 de ani de domnie a împăratului Constantin” și „Discursul rostit de Eusebiu cu prilejul sfinții Bisericii Sfântului Mormânt de la Ierusalim”, după cum informează TRINITAS TV. 
       
      În prologul volumului se arată că „reeditarea acestei cărţi, apărută pentru prima oară în 1991 ca al XIV-lea volum în colecţia Părinţi şi Scriitori Bisericeşti, trebuie pusă în legătură cu două mari evenimente istorico-religioase: primul eveniment s-a petrecut cu 1700 de ani în urmă, la 28 octombrie 312, când pe cerul Romei s-a arătat Împăratului Constantin cel Mare şi armatei sale semnul Sfintei Cruci, făcut din lumină şi însoţit de cuvintele: Prin aceasta vei învinge. Cel de-al doilea a avut loc în februarie 313 la Mediolanum, când a fost alcătuit şi promulgat Edictul de libertate pentru creştinii din tot Imperiul Roman”. 
       
      Acad. Emilian Popescu mai subliniază în prolog că „lucrarea contribuie la mai buna cunoaştere a evenimentelor determinante din istoria creştinismului, fiind totodată un prilej de a veni în contact cu viaţa şi faptele unuia dintre cei mai mari oameni care au îndreptat cursul istoriei pe calea cea bună”.

    • Părinţii Capadocieni. Istorie, literatură, teologieTitlul de „Părinți Capadocieni”, în prezent de uz comun, dar care nu a existat în vremea în care au trăit Sfântul Vasile și fratele său, Sf. Grigorie de Nyssa, împreună cu prietenul lor, Sf. Grigorie de Nazianz, fiind, prin urmare, de origine bizantină și modernă, indică, pentru a rămâne la explicația cea mai elementară, existența unui grup de mari personalități ale creștinismului de limbă greacă unite prin legături de rudenie și de prietenie.Dar, desigur, acest lucru nu este suficient: mai importantă este unitatea manifestată în activitatea acestor persoane în ierarhia Bisericii din Capadocia și din Constantinopol și, în consecință, în activitatea comună în domeniul religios. Ceea ce pare a fi cel mai important – dar poate că nu avem întru totul dreptate în această privință – în activitatea religioasă a Capadocienilor este contextul teologic, înțeles, în sens larg, ca „vorbire despre Dumnezeu”, în acord cu înțelesul termenilor „teolog” și „teologie”, dar și, prin urmare, ca vorbire despre Hristos cel întrupat printre oameni.Nu fără motiv, unul dintre cei trei, Grigorie de Nazianz, a fost numit de către toți „Teologul” în epoca bizantină, precum Ioan Evanghelistul. Dar, cu siguranță, nu putem uita marea importanță pe care Părinții Capadocieni au avut-o pentru formarea monahismului în diferitele sale forme și, nu în ultimul rând, pentru conceperea a ceea ce am putea numi un „umanism creștin”.Această unitate de intenții religioase, duhovnicești și culturale ne-a convins că este oportun să propunem un studiu de ansamblu, cum este cel de față, care nu a mai fost încercat până acum și care va deveni probabil din ce în ce mai dificil, pe măsură ce literatura de specialitate va deveni din ce în ce mai aprofundată, fie în legătură cu un singur personaj, fie, chiar mai probabil, în legătură cu o singură chestiune dintre atâtea pe care aceștia le-au discutat.Claudio Moreschini

watch series