Întru eternizarea fericitului eveniment al unirii naţionale a tuturor românilor, să se ridice în capitala ţării, drept monument, o măreaţă biserică a mântuirii. Trăim zile glorioase, încât ne putem considera cea mai fericită dintre generaţii. Biserica Mântuirii Neamului trebuie să se ridice cu ajutorul îmbelşugat al ţării întregi şi cu ajutorul darnic al fiecărui cetăţean şi fiu al Bisericii noastre româneşti. Deci şi sfânta biserică, care dorim a se înălţa întru amintirea acestui strălucit eveniment, se cuvine să fie un monument vrednic de ţelul măreţ ce l-am atins, ca un simbol al unităţii de neam şi de credinţă”
Din Cuvântarea Mitropolitului Primat Miron Cristea în cadrul şedinţei festive a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în Catedrala Mitropoliei Ungrovlahiei (10/23 mai 1920)
Ajuns atât de sus, el [Patriarhul Miron Cristea] s-a arătat vrednic de începuturile sale prin aceea că trufia nu i s-a apropiat de suflet”.
Nicolae Iorga
„Ardelean, născut la Toplița, în 18 iulie 1868, primind la Botez numele de Ilie, având o cultură teologică, filologică şi filosofică solidă, dobândită
în țară şi străinătate, primul Patriarh al României, Miron Cristea, s-a impus în istoria Țării şi a Bisericii noastre prin trei calități remarcabile:
mare luptător pentru libertatea şi demnitatea românilor transilvăneni şi pentru unitatea poporului român, bun organizator al vieții bisericeşti şi promotor al
demnității Bisericii Ortodoxe Române pe plan internațional”.
† Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
/pics/buchet_muzical_athonit_vol_9_doxastarul_(ii).jpg)
(vezi harta)