Acei care sunt satui de poame carnoase, desigur ca nu se uita la samburi. Dar ii rig, pentru dragostea lui Dumnezeu sa nu calce in picioare si sa piarda aceste seminicioare, care sunt adunate cu sudori si cu lacrimi, caci vor veni zile, cand se vor strange de vrajmasi cartile cele bune (adica poamele cele duhovnicesti) si atunci nevoiasii vor cauta samburasi vechi si nu vor afla.

Sfantul Ioan Iacov Romanul

(lipsa text)

Iubiti mult! Hristos va porunceste!

Parintele Arsenie Papacioc

E imposibil ca sufletul insetat dupa Izvorul Iubirii sa nu-L gaseasca...

Parintele Craciun Opre

Cautati sa faceti cat mai mult bine in jurul vostru, rugati-va cat mai mult cu Rugaciunea lui Iisus, nu vorbiti de rau pe nimeni si astfel veti avea pacea inimii. Bunul Dumnezeu si Maica Domnului sa va ajute neincetat, in orice loc va veti afla!

Parintele Sofian Boghiu

Traim niste vremuri destul de anevoiase, dar nu trebuie sa ne temem.  Daca ne temem, am pierdut viata, am pierdut existenta. De aceea v-ati botezat, v-ati imbracat in Hristos - si in Hristos trebuie sa traim!  Ce inseamna Hristos?  Suferinta, viata crucii.

Familia Imperială Romanov. Pe calea dragostei È™i a jertfei
De ce au fost canonizaÈ›i Împăratul Nicolae al II-lea È™i familia sa

Toată mizeria È™i scârnăvia, tot păcatul cuibărit ca un È™arpe în inima omului, balaurul cel vechi din adâncuri, a fost slobozit È™i asmuÈ›it împotriva Èšarului È™i a Rusiei. Iar fiara s-a ridicat È™i a sfâÈ™iat Coroana, a sfâÈ™iat pe cel care purta crucea împărăteÈ™tii slujiri, fiindcă slujba unui Èšar aceasta este – să poarte Crucea.

Totul a fost săvârÈ™it în aÈ™a fel încât, în ceasul cel cumplit, Împăratul cel mai blând, cu inima cea mai curată È™i mai iubitoare din câÈ›i a cunoscut Rusia, să rămână cu desăvârÈ™ire singur. Minciunile murdare È™i calomniile au fost răspândite mai dinainte pe seama lui È™i a familiei lui, astfel încât dragostea poporului să se răcească, iar aceÈ™tia să-È™i părăsească Suveranul. (...)

ExistenÈ›a unui asemenea Monarh nu a putut fi acceptată, aÈ™adar, cu nici un chip, de vrăjmaÈ™ii credinÈ›ei È™i de cei care se străduiesc prin toate mijloacele să aÈ™eze raÈ›iunea È™i gândirea minÈ›ii omeneÈ™ti mai presus de orice.
(Sfântul Ioan Maximovici)

Libertatea nu este independenţa politică, ci a nu avea diavolul stăpânire asupra noastră. Orice se face prin violenţă, fără iubire şi fără libertate, nu intră în veşnicia lui Dumnezeu.
Domnul nostru iubitor de oameni, când s-a dus la scăldătoarea Vitezda, să îl vindece pe slăbănog, l-a întrebat: Voieşti să te faci sănătos? (Ioan 5, 6)
Dumnezeu-Omul, Domnul nostru Iisus Hristos, chiar şi pentru a face bine unui om suferind, nu o face dacă mai întâi omul acela nu vrea aceasta.
Creatorul şi Făuritorul nostru, Bunul Dumnezeu, atât de mult respectă liberul nostru arbitru, pe care ni l-a dăruit, şi darul libertăţii, pe care ni l-a făcut, încât fără consimţământul nostru liber nu vrea
să ne ofere vindecarea. Într-o altă situaţie, Domnul a spus: Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie (Marcu 8, 34). Iisus nu face nimic omului, dacă mai întâi omul nu vrea aceasta. Iisus respectă libertatea noastră.

Troparul Sfântului Prooroc Ilie Tezviteanul

Cel ce a fost înger în trup, temeiul proorocilor, al doilea înaintemergător al venirii lui Hristos, Ilie măritul, care a trimis de sus lui Elisei dar, goneşte bolile şi pe cei leproşi curăţeşte. Pentru aceasta şi celor ce-l cinstesc pe dânsul le izvorăşte tămăduiri.

Este greu de crezut ca in vremurile noastre fresca unei biserici se poate innoi singura.  Este greu de crezut ca in vremurile noastre prin trupul unui om care a murit cu 500 de ani in urma s-au vindecat nebuni, indraciti, bolnavi incurabil.  Este greu de crezut ca in vremurile noastre exista oameni in viata care au vazut in amanunt lumea de dincolo de mormant si dau despre ea marturie nemincinoasa.  Si totusi, aceste lucruri sunt adevarate si continua sa se intample.

Cititi in acest volum despre cateva dintre cele mai zguduitoare minuni pe care Dumnezeu le-a savarsit de-a lungul veacului XX pana in zilele noastre, spre proslavirea Ortodoxiei.  Lucrarea cuprinde povestiri ale unor intamplari adevarate pe temeiul marturiilor nemincinoase ale unor crestini despre manifestarile harului si ale puterii lui Dumnezeu.  Unele dintre acestea prezinta pilde bune de urmat, iar altele pot servi credinciosilor ca un avertisment in vederea evitarii unor greseli.

Ediție îngrijită de monahul Coprie

Născut în Imperiul Țarist, la începutul veacului al XX-lea, starețul centenar – ale cărui cuvinte sunt cuprinse în acest volum – a trecut prin valul de vitregii și prigoane, ce s-a abătut asupra celor care și-au mărturisit credința în Hristos Dumnezeu în Rusia. La începutul anilor ʹ20, ca tânăr ieromonah, a fost arestat și a luat căile gulagurilor sovietice, unde, timp de mai bine de douăzeci de ani, și-a ispășit condamnarea prin muncă silnică. După încheierea celui de al Doilea Război Mondial, a fost eliberat abia viu din lagăr, a pribegit prin Rusia și a intrat în ascultare la un bătrân monah isihast, format la Optina. 
După ce a reușit să recupereze din felurite ascunzători cărți și vase liturgice din perioada țaristă, starețul a început a sluji Liturghia, iar când era rugat să facă botezuri și înmormântări, el le săvârșea în timpul nopții. 
Întrucât era înzestrat cu puterea cuvântului și cu darul înainte-vederii, lângă stareț s-au adunat mulți oameni, pentru a căror întrebări și căutări el a cerut răspuns de la Dumnezeu. Așa se face că, pe la începutul anilor ʹ70 ai veacului trecut, s-a învrednicit de prima vedenie, în care Domnul i-a dezvăluit cele ce se vor petrece lăuntric cu oamenii în vremurile de la sfârșitul lumii. După mai mulți ani, într-o a doua vedenie, i-a fost descoperită, cu multe detalii, deopotrivă starea lumii și a firii omenești, atât din preajma venirii lui antihrist, cât și din vremea stăpânirii lui. Toate acestea au fost așternute în scris, pentru cei cu luare-aminte.

Lucrarea Prietenii ortogramelor se adresează cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor:

• cadrelor didactice, suport pentru diferenţierea demersului didactic necesar îmbogăţirii orizontului lingvistic al elevilor;

• şcolarilor dornici de a-şi îmbogăţi, consolida, corecta, transforma experienţa cognitivă, algoritmul de lucru utilizat fiind adecvat orizontului de aşteptare al acestora;

• părinţilor, ghid în preocuparea de a-şi ajuta copiii în însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor de scriere ortografică, în pregătirea eficientă şi competitivă a concursurilor şcolare, a evaluărilor naţionale specifice claselor a ll-a şi a IV-a ori a admiterii în clasa a V-a.

Conţinuturile învăţării sunt prezentate prin intermediul unui bogat material ilustrativ, specific universului referenţial al copilului. O paletă variată de situaţii şi activităţi de învăţare, grupate sub generice precum: „Observăm"/ „Descoperim"/ „Reţinem"/„Exersăm, ortograme învă¬ţăm"/ „Aplicăm, ortograme repetăm"/„Să ne imaginăm..." etc., invită învăţăceii să-şi însuşească mecanismele corecte ale limbii. Situaţii-pretext introduse de personaje îndrăgite din literatura pentru copii transformă tărâmul ortogramelor într-un spaţiu familiar, prietenos, în care elevii învaţă jucându-se, se joacă învăţând. Ludicul este omniprezent: „Ne jucăm, ortograme repetăm!"/„Ortograme şi... umor!"/ „Ortograme colorate şi-n benzi desenate"/ „Ortograme pline de culoare, în expresii literare"/ „Ortograme zglobii în cântece hazlii"/ „Jocul orto¬gramelor"/ „Ghicitori şi... ortograme"/ „Spune repede şi bine ortograme după mine!" etc. Elemente ale dialogului intercultural: „Festivalul primăverii" (India – Holi), „Festivalul florilor de cireş" (Japonia), „Vreau să ştiu!" etc., conexiuni inter-, intra- ori transdisciplinare: „File de istorie"/ „Copii-eroi"/ „Luna pădurii"/ „Audiţie muzicală" etc., valorifică experienţa cognitivă a elevilor. Lucrarea conţine şi texte pentru dictare, fişa greşelilor tipice, module de evaluare sumativă cu itemi preponderent obiectivi şi semiobiectivi, însoţiţi de grile de evaluare/ autoevaluare uşor de utilizat. Prietenii ortogramelor constituie o nouă invitaţie în spaţiul sacru al limbii române adresată copiilor, muguri ce vor potopi zarea gândului cu ninsorile de flori ale binelui, frumosului, speranţei, împodobind Dimineaţa Cuvântului.