(lipsa text)

Vremurile grele prin care trecem, feluritele stramtori care ne preseaza, obligatiile de crestini si datoriile de cetateni Romani, adeseori ne silesc sa privim inapoi la viata petrecuta si sa observam cu atentie la virtutile mult folositoare pe care sa le pastram, dezvoltandu-le si la viciile pagubitoare, contra carora sa luptam spre a le smulge din fiinta neamului nostru.

Unul dintre viciile care a pagubit mult neamul nostru, sugand ca o lipitoare agonisita si vlaga romanului, este moda cu luxul, impodobirile, inzorzonarile, slutirile si feluritele impopotonari.  Moda, luxul si impodobirile acestea desarte, au secatuit multi bogati romani, a facut pe multi functionari (si functionare) saraci, sa-si amaneteze leafa pe luni de zile inainte, spre a putea face fata in lume dupa moda zilei si asa, unii dintr-insii saracind, nealimentandu-se omeneste, au cazut in felurite boli si s-au pierdut in mizerie.

Din cuprins:

CredinÈ›a deÈ™artă în destin
Vrăjitoria sau magia neagră este oprită de Dumnezeu È™i Biserica Lui
Păcăleala ghicirii cu cărÈ›ile
Păcăleala ghicirii cu ghiocul
Păcăleala ghicirii în cafea
Păcăleala ghicirii cu bobii
SuperstiÈ›ia numărului 13
Păcăleala ghicirii în palmă
Spiritismul, necromanția sau vorbirea cu morții
Felurite superstiÈ›ii strecurate în cultul È™i ceremoniile religioase

Rugaciuni si invataturi despre post si iesirea sufletului. 

• * Cand sa ne rugam? 
• * Cui sa ne rugam? 
• * Sa ne rugam lui Dumnezeu in orice loc, vreme si imprejurare 
• * Mesele zilei 
• * Rugaciune de calatorie 
• * Roaga-te cand pleci de acasa... 

Cărticica de faţă este alcătuită la cererea multor cititori care şi-au exprimat dorinţa de a avea o lucrare de mici proporţii din care să cunoască ce trebuie să facă atunci când moare cineva din familie, care sunt parastasele şi soroacele lor şi ce însemnătate au acestea.

Vremurile grele prin care trecem, feluritele stramtori care ne preseaza, obligatiile de crestini si datoriile de cetateni Romani, adeseori ne silesc sa privim inapoi la viata petrecuta si sa observam cu atentie la virtutile mult folositoare pe care sa le pastram, dezvoltandu-le si la viciile pagubitoare, contra carora sa luptam spre a le smulge din fiinta neamului nostru.

Unul dintre viciile care a pagubit mult neamul nostru, sugand ca o lipitoare agonisita si vlaga romanului, este moda cu luxul, impodobirile, inzorzonarile, slutirile si feluritele impopotonari.  Moda, luxul si impodobirile acestea desarte, au secatuit multi bogati romani, a facut pe multi functionari (si functionare) saraci, sa-si amaneteze leafa pe luni de zile inainte, spre a putea face fata in lume dupa moda zilei si asa, unii dintr-insii saracind, nealimentandu-se omeneste, au cazut in felurite boli si s-au pierdut in mizerie.

Rugaciuni si invataturi despre post si iesirea sufletului. 

• * Cand sa ne rugam? 
• * Cui sa ne rugam? 
• * Sa ne rugam lui Dumnezeu in orice loc, vreme si imprejurare 
• * Mesele zilei 
• * Rugaciune de calatorie 
• * Roaga-te cand pleci de acasa... 

Sfântul SfinÈ›it Mucenic Pangratie Viata acatist canonPărinţii acestui de trei ori fericit au fost din hotarele Antiohiei. Ei au trăit pe vremea în care Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu S-a pogorât la neamul omenesc şi Iubitorul de oameni S-a făcut om pentru oameni. Şi auzind ei de minunile cele prea luminate pe care le făcea în Ierusalim Stăpânul Hristos, s-au dus acolo împreună cu fiul lor, Pangratie, şi auzind învăţătura preadulce a Mântuitorului, au crezut în El şi s-au botezat în numele Preasfintei Treimi, apoi s-au întors la casa lor, lăudând pe Domnul. Şi au trăit multă vreme cu cinstire de Dumnezeu şi apoi s-au săvârşit, iar Pangratie a rămas în casa lor, sporind în înţelepciune şi pricepere, în cugetarea şi citirea dumnezeieştilor Scripturi.
 După Înălţarea Domnului nostru Iisus Hristos la cer, apostolul Petru, propovăduind cuvântul lui Dumnezeu în cetăţi şi în laturi, a venit şi în părţile Pontului. Şi aflând acolo pe Pangratie, acesta l-a primit cu dragoste, ca pe un apostol al Mântuitorului Hristos, şi l-a odihnit de ajuns cu toţi ai casei lui. Şi spunându-le Petru cuvânt de învăţătură, mulţi au crezut şi i-a botezat împreună cu toţi robii lui Pangratie, apoi le-a hirotonisit episcop, un bărbat preaînţelept şi ucenic, cu numele Maximin.
 Iar Pangratie şi-a dat toată averea sa ca milostenie săracilor şi ce îi mai rămăsese a dăruit-o robilor săi, zicând:
 „Iată, vă dau libertate şi toate lucrurile ce se află în casa mea: aur, argint, pietre scumpe, haine şi toate averile mele, vii şi ţarini. Deci Stăpânul nostru Hristos să vă întărească în frica Sa, că eu mă duc cu apostolul, să propovăduiesc Sfânta Evanghelie”. Acestea aşezându-le bine preaînţeleptul Pangratie, a căzut la picioarele Sfântului
 Petru, zicând: „Mă dau în mâinile lui Dumnezeu şi sufletului tău, apostole al lui Hristos”

Greutatile zilnice pe care le intampina omul in zilele vietii sale, il sileste ca asa, din cand in cand, sa-si caute ori sa-si faca anumite timpuri si locuri unde sa-si recapete iarasi puterile sufletesti. Vremurile si locurile de intarire sufleteasca sunt acelea in care se fac ospetele duhovnicesti. De ospetele acestea de reimputernicire sufleteasca s-au folosit de-a lungul veacurilor trecute, de la stramosii nostri Adam si Eva si pana astazi, toti credinciosii lui Dumnezeu. Acestia dupa ce aduceau jertfa sau prinos lui Dumnezeu din toate bunatatile pamantului; apoi se ospatau cu totii, veselindu-se luminat, multumind si laudand pe Dumnezeu pentru binefacerile primite.

Asa au facut Sit, si toti propovaduitorii pana la Noe (Hronograf)1

. De la Noe pana la Mantuitorul. Cei ce mancau din daruri mai inainte de a jertfi Domnului erau nelegiuiti, lepadati de Dumnezeu si aspru pedepsiti. Iisus Mantuitorul a pazit Legea si a luat parte la ospete fara lautari, jocuri si cantari dracesti; dand lauda Parintelui Ceresc si lasandu-ne noua pilda vie si vrednica de urmat. Sfintii Apostoli si primii crestini inca faceau astfel de ospete duhovnicesti, numite si Agape. Din vremurile acelea si pana azi, stramosii, mosii, parintii si noi cei de azi – care suntem crestini – pastram aceste obiceiuri sfinte. Mai intai aducem parga din toate cate ne daruieste Dumnezeu, la Altarul Domnului. Dam la saraci – fratii Domnului – si apoi neospatam si noi dintr-insele multumind si preamarind pe Dumnezeu care ni le-a dat.

Diavolul vazand ca prin astfel de ospete si petreceri minunate se proslaveste Dumnezeu si sufletele se reimputernicesc, iar el ramane batjocorit, s-a umplut de grija si de zavistie si si-a sfaramat capul intrebuintand toate mijloacele pentru a le transforma in ospete si praznuiri dracesti cu cantece satanicesti, jocuri, rasete, minciuni, betii, sudalme si alte blestematii. Ca imparat al intunericului si-a recrutat si el o oaste mare, mare, care sa-i faca slujbele lui, sa-i predice voile lui, sa indemne pe oameni a-i jertfi si a i se inchina lui. Incepand cu Cain si semintia lui, diavolul, de atunci si pana azi, si-a organizat o puternica armata care lucreaza pentru intarirea imparatiei lui diavolesti.

Cu aceasta oaste diavoleasca formata din oameni care s-au devotat lui, a pornit o apriga lupta pentru a rasturna ospetele si praznicele duhovnicesti si a aseza in locul acestora, ospete pierzatoare de suflete si praznuiri dracesti.

Tineretul de astăzi trece printr-o serioasă criză şi pentru aceasta nu este numai el responsabil. Cea mai mare parte din vină este a părinţilor, a învăţătorilor, a clericilor şi a duhovnicilor. Părinţii nu mai au creştere duhovnicească şi nici experienţă pentru a educa creştineşte pe copii. Rolul părinţilor şi al căminului familial este determinant pentru vârsta copilăriei şi a adolescenţei. El trebuie să fie prin excelenţă un rol educaţional. Lucrarea pedagogică corectă şi înţeleaptă a părinţilor în educaţia creştină a copiilor, încă de la cea mai fragedă vârstă, trebuie să pună bazele unei vieţuiri creştin-ortodoxe întru Hristos, a singurei căi viabile şi adevărate, pe care nici o furtună a vârstei tinere sau adulte nu o va mai putea clătina.
Scopul educaţiei copiilor trebuie să fie dobândirea dragostei faţă de Domnul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfinţii Îngeri şi Sfinţi. De asemenea, dragostea faţă de slujbele bisericeşti şi în mod deosebit Sfânta Liturghie. Iar copiii trebuie să se inspire din faptele şi dragostea noastră faţă de Dumnezeu şi Sfânta Sa Biserică Ortodoxă.

Cred ca vei veni sa judeci viii si morti si toti vor sta intru a lor randuiala: batranii si tinerii,conducatorii si supusii lor, domnii si judecatorii, bogatii si saracii, femeile si barbatii.  Oare cum ma voi afla eu atunci?  Drept aceea, strig tie: Da-mi, Doamne, mai inainte de sfarsit sa ma pocaiesc.