Această lume îşi are începutul în minune, se păstrează prin minune şi se va încheia prin minune. Orice om cugetător când se eliberează din propria agonie şi frământare, şi începe să cugete despre toate câte există şi se găsesc în jurul lui, la această concluzie ar trebuie să ajungă.

Însă mărturia cea mai vrednică de crezare şi fără nicio umbră de îndoială ne-o oferă Sfânta Scriptură a lui Dumnezeu, întărită şi completată de Sfânta Tradiţie.

La oameni, bunul cel mai mare este unul singur: smerenia inimii şi amintirea zilei morţii, vre­mea în care vom ieşi goi din această mare a vieţii şi vom vedea însoţindu-ne înfierările faptelor.

Prin urmare, să străbatem largul mării acestei vieţi curaţi de întinăciune şi să dobândim drept martor al faptelor bune zidirea. Să dezlegăm nodul cel slab care ne ţine legaţi de cele prezente, să îndepărtăm inima noastră de dezmierdarea cea trecătoare, să alungăm grija de multe care ne duce la pieire, să nu ne legăm sufletul cu legături pământeşti, să dispreţuim slava care vine de la cele trecătoare de aici, să dispreţuim floarea lu­crurilor deşarte, care este ca şi vopseaua care lesne îşi pierde culoarea, să străbatem viaţa ca şi cum ne-am îndrepta spre ceruri pe aripile rugăciunii. Noi, cei care păşim pe calea vieţii, să urmărim răsplata che­mării celei de sus a lui Hristos.

Acatistul Maicii Domnului la Icoana Prodromita - Minunile Sfintei Icoane Prodromita

Acatistul si Viata Sfantului Ioan Iacob Hozevitul de la Neamt

O, preacuvioase Parinte Ioane, care cu darul lui Dumnezeu din frageda copilarie ai mers pe calea cea sfanta a desavarsirii si pentru care Preabunul si Preainduratul Dumnezeu a binevoit sa te proslavesti pe pamant si in cer, te rugam, auzi-ne si pe noi, nevrednicii si pacatosii, care indraznim sa venim cu toata evlavia si umilinta catre tine, ca sa te rogi Preabunului Dumnezeu, ca si noua sa ne ajute cu mila si cu indurarile Sale si, prin rugaciunile tale, sa mergem pe calea cea sfanta a poruncilor Lui si din toata inima sa ne silim a lucra cele bune spre folosul sufletelor noastre. Fie ca, prin mila si indurarea lui Dumnezeu si prin sfintele tale rugaciuni, sa avem si noi mila si indurare in ceasul mortii noastre si in ziua Judecatii de apoi. Amin.

Evanghelia dupa Iuda - scrierea apocrifa promovata de National Geografic - este o carte care a facut multa valva. Fara sa o citeasca, multi oameni s-au bucurat de faptul ca au aflat un motiv in plus sa stea departe de Biserica. O Biserica mincinoasa, o Biserica in care oamenii sunt tinuti departe de Adevar, nu isi are rostul. Numai ca, la un studiu atent, se poate observa ca teza principala a "Evangheliei dupa Iuda" - Ca Hristos i-ar fi marturisit marile adevaruri doar apostului Iuda, iar ceilalti ar fi ramas la un stadiu inferior de cunoastere - nu sta in picioare. Dupa ce L-a vandut pe Hristos, Iuda s-ar fi sinucis. Cand ar fi avut timp sa scrie o Evanghelie? Cum ar fi putut fi propovaidor al adevaratei credinte in Hristos un Sinucigas? Nadajduiesc ca cititorii cartii de fata vor intelege falsitatea "Evangheliei dupa Iuda".

Anecdote duhovniceşti cu părintele Ioil Ianakopoulos

Neavând atunci timp suficient din cauza altor obligaţii să scriu ceva demn de acest bărbat, achitându-mă astfel de ceea ce îi datorez acestui preacinstit prieten şi învăţător, am recurs la o soluţie de mijloc: în loc să încerc să descriu eu personalitatea importantă a acestui părinte, m-am gândit să prezint – aceasta nu cere nici timp mult, nici efort – anumite „anecdote” caracteristice din viaţa părintelui Ioil.

Le-am numit caracteristice, întrucât din ele răzbat, cu foarte mare putere, multe din cali­tă­ţi­le minunate ale acestui rar părinte: prezenţă de spirit, agerime, demnitate, hotărâre, curaj, sin­ce­ri­tate – mai ales cea spusă pe şleau -, caracter integru, conservatorism, cugetare pur ortodoxă etc. (Părintele Epifanie Theodoropoulos)

Pentru ca omul sa poata trezi in inima sa atata dragoste spre a se uni cu Domnul in nedespartita unire a dragostei, omul are nevoie sa implineasca lucrarea rugaciunii cat mai adeseori, ridicandu-si mereu mintea la Dumnezeu.  Caci asa cum o flacara se mareste pe masura ce mai adesea punem lemne pe foc, tot asa si rugaciunea ce des se savarseste cu adancirea mintii in Dumnezeu, trezeste in inima dumnezeiasca dragoste care inflacarandu-se, va infierbanta omul launtric in intregime, il va lumina si il va invata.  Ea ii va arata tot ce ii este necunoscut si tainic in adancul intelepciunii si-l va face asemenea unui inflacarat serafim de foc, neincetat stand cu duhul in fata lui Dumnezeu, privind la El cu mintea si astfel sorbind o negraita dulceata dumnezeiasca.

Sbornicul

Viata, minunile si povatuirile duhovnicesti ale unui simplu preot de tara din zilele noastre.

Parintele Dimitrie Gagastathis a fost un astfel de om simplu si slab, ales de Dumnezeu spre a-i lumina pe altii in aceste vremuri grele. Nu avea educatie - nu pute nici macar sa tina o predica asa cum se cuvine - dar, in marea sa simplitate si dragoste fata de Dumnezeu, s-a invrednicit a primi din plin harul lui Dumnezeu si de a se face pe sine o predica vie.

Cuvintele Sfintei Scripturi: Cetatea noastra este in Ceruri(Filip. 31, 20) s-au implinit in omul acesta, care traind in mijlocul grijilor si problemelor vietii de zi cu zi care ne tulbura pe toti, a reusit, datorita marii sale iubiri si devotamentului fata de Dumnezeu, a curatiei pruncesti a inimii sale, a umilintei si smereniei, in acelasi timp sa vietuiasca cu adevarat printre Sfintii din Cer.

Cartea cuprinde, in cea mai mare parte, note autobiografice preluate din corespondenta Parintelui Dimitrie. In aceste note ne sunt relatate numeroase intamplari minunate, extraordinare, care, in plus, sunt redate cu o marenaturalete si simplitate, intamplari care, probabil, i-ar putea soca sau chiar scandaliza pe unii. La urma urmelor, a vietui printre Sfinti este, din pacate, unul din lucrurile cu care societatea noastra nu este obisnuita.

Cititorul, insa, trebuie sa tina seama de faptul ca aceasta istorisire facuta de la un preot simplu si nevinovat, care nu avea cunostinte despre scrierile savante, dar intru care Hristos traieste(Gal. 2, 20) si care a considerat ca o proslavire adusa lui Dumnezeu faptul de a impartasi celorlalti tot ceea ce a experimentat.

A colora nu este o pierdere de timp la vârsta grădiniÈ›ei, dimpotrivă, reprezintă un episod important în evoluÈ›ia copiilor – aceÈ™tia învaÈ›ă despre culori, îndemânarea manipulării creionului, părÈ›ile componente ale diferitelor vieÈ›uitoare sau obiecte. AÈ™adar, o carte de colorat cu imagini mari È™i atractive poate constitui oricând un cadou bine ales pentru orice copil.

Cartea cuprinde textul diortosit al acestei Liturghii, preluat din Liturghier, ediția 2012, alături de care sunt tipărite: Rânduiala Proscomidiei, Rânduiala Sfintei Împărtășiri, Otpusturile speciale, Stihurile Paștilor, slujba Parastasului mic și alte rugăciuni necesare, precum și Sinaxarul. Noua apariție editorială vine în întâmpinarea necesităților practice de slujire a Sfintei Liturghii celei mai des folosite în Biserica Ortodoxă, mai ales când slujba se săvârșește în sobor.

Dumnezeiasca Liturghie a Darurilor înainte-sfințite, numită și a Sfântului Grigorie Dialogul este prima ediție de acest gen, textele diortosite fiind preluate din Liturghier, ediția 2012. Pe lângă textul Dumnezeieștii Liturghii, ea cuprinde și Rânduiala Sfintei Împărtășiri, slujba Litiei mici și alte rugăciuni necesare, precum și un capitol despre săvârșirea Laudelor bisericești în Sfântul și Marele Post. De asemenea, după cum ne informează Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, conține Adunarea de cereri pe scurt pentru diferite trebuințe și Sinaxarul pentru perioada Triodului. Cartea se constituie într-o lucrare absolut necesară preoților în săvârșirea Liturghiei Darurilor înainte-sfințite și a celorlalte slujbe specifice răstimpului de mare trăire duhovnicească al Postului Mare.