(lipsa text)

Vremurile grele prin care trecem, feluritele stramtori care ne preseaza, obligatiile de crestini si datoriile de cetateni Romani, adeseori ne silesc sa privim inapoi la viata petrecuta si sa observam cu atentie la virtutile mult folositoare pe care sa le pastram, dezvoltandu-le si la viciile pagubitoare, contra carora sa luptam spre a le smulge din fiinta neamului nostru.

Unul dintre viciile care a pagubit mult neamul nostru, sugand ca o lipitoare agonisita si vlaga romanului, este moda cu luxul, impodobirile, inzorzonarile, slutirile si feluritele impopotonari.  Moda, luxul si impodobirile acestea desarte, au secatuit multi bogati romani, a facut pe multi functionari (si functionare) saraci, sa-si amaneteze leafa pe luni de zile inainte, spre a putea face fata in lume dupa moda zilei si asa, unii dintr-insii saracind, nealimentandu-se omeneste, au cazut in felurite boli si s-au pierdut in mizerie.

Din cuprins:

CredinÈ›a deÈ™artă în destin
Vrăjitoria sau magia neagră este oprită de Dumnezeu È™i Biserica Lui
Păcăleala ghicirii cu cărÈ›ile
Păcăleala ghicirii cu ghiocul
Păcăleala ghicirii în cafea
Păcăleala ghicirii cu bobii
SuperstiÈ›ia numărului 13
Păcăleala ghicirii în palmă
Spiritismul, necromanția sau vorbirea cu morții
Felurite superstiÈ›ii strecurate în cultul È™i ceremoniile religioase

Rugaciuni si invataturi despre post si iesirea sufletului. 

• * Cand sa ne rugam? 
• * Cui sa ne rugam? 
• * Sa ne rugam lui Dumnezeu in orice loc, vreme si imprejurare 
• * Mesele zilei 
• * Rugaciune de calatorie 
• * Roaga-te cand pleci de acasa... 

Cărticica de faţă este alcătuită la cererea multor cititori care şi-au exprimat dorinţa de a avea o lucrare de mici proporţii din care să cunoască ce trebuie să facă atunci când moare cineva din familie, care sunt parastasele şi soroacele lor şi ce însemnătate au acestea.

Din păcate, secularizarea omului contemporan a avut ca rezultat crearea unor sisteme morale de alternativă și infiltrarea lor în civilizația creștină. Prin acestea, în educație s-au introdus principii care l-au depărtat pe om de Dumnezeu. Este vorba despre sistemele morale materialiste: pragmatismul, utilitarismul, hedonismul, consumerismul etc., prin acceptarea cărora din educația morală au fost excluse două elemente de bază:
• Dumnezeu ca izvor de principii și virtuți morale;
• mântuirea ca fi nalitate a existenței morale și duhovnicești a omului.
Lumea contemporană își dorește păstrarea virtuților (valorilor morale), dar în afara Celui care le emană. Aceasta înseamnă că sistemele morale laice, în cel mai bun caz, admit doar elementul ce reprezintă conținutul moralei – virtuțile, dar și acestea selectiv. Din cele zece porunci, în cel mai fericit caz, sunt acceptate șase, începând cu porunca a cincea, acestea fiind de multe ori distorsionate în conținutul lor.
Încercarea de a utiliza valorile morale dumnezeiești fără Dumnezeu este ca și cum am dori să utilizăm un aparat electric fără a-l conecta la sursa de energie. Ca rezultat, persistăm într-o criză morală care, în prezent, atinge parametri endemici. Trăsătura de bază a crizei sunt valorile lipsite de adevăratul lor sens și putere morală: valorile morale există, dar în ele nu se mai crede, pe ele nu se mai mizează, nu se recunoaște puterea lor, pentru că morala este deconectată de la Dumnezeu ca
sursă de putere morală și fi nalitate strategică a valorilor. Sensul valorilor ideale înalte îl percep doar cei care rămân în legătură cu Dumnezeu, ei fi ind tot mai puțini. Omul de azi, despărțit de Dumnezeu, încearcă să inventeze alte valori, și anume pseudovalorile: banii, plăcerile, confortul, distracțiile etc., sperând că prin acestea va afl a fericirea. Dar în loc de fericire, el se alege cu multiple probleme care îi surpă existența: suicidul, bolile, desfrânarea, orgoliul, mediocritatea, setea
nepotolită de avere, agresivitatea, lipsa curajului, diverse tulburări etc. Civilizația noastră, clădită odinioară pe valori și principii creștine, își erodează propriul fundament. Astfel, necesitatea efortului moral sporit în educație este un imperativ al timpului.

Creatorul lumii universale si al fiecaruia dintre noi este vrednic a fi laudat pururea de glasuri cuvioase, pentru dragostea Lui cea mare si nemarginita fata de lume si mai ales fata de noi oamenii.

Precum lauda si slavoslovia este cea mai placuta lui Dumnezeu si mai de folos fapta decat toate faptele oamenilor, si se cuvine nu numai noi, zidirile cele cuvantatoare, ci si cele necuvantatoare si nesimtitoare, sa laude si sa slaveasca pe Dumnezeu, dupa cum zice David:"Toate stelele si lumina, soarele, luna, muntii, lemnele, pasarile si celelalte zidiri..."tot asa, cea mai urata fapta si cea mai rea faradelege si mai infricosata decat toate faradelegile si asemenea diavolului, este hula, pe care cuteaza a o zice mai mult diavolii, decat oamenii.

Desteapta-te din somnul acestui uracios si groaznic pacat, crestine, si te va lumina Hristos. Lupta-te din rasputeri ca sa scapi din ghearele Satanei, care te tine legat cu lanturile acestui groaznic pacat. Cand vezi ca nu reusesti, roaga-te fierbinte lui Dumnezeu, cere Bisericii si altor crestini ca sa se roage pentru dezrobirea ta, si asa Dumnezeu iti va ajuta si te vei salva.

Din păcate, secularizarea omului contemporan a avut ca rezultat crearea unor sisteme morale de alternativă și infiltrarea lor în civilizația creștină. Prin acestea, în educație s-au introdus principii care l-au depărtat pe om de Dumnezeu. Este vorba despre sistemele morale materialiste: pragmatismul, utilitarismul, hedonismul, consumerismul etc., prin acceptarea cărora din educația morală au fost excluse două elemente de bază:
• Dumnezeu ca izvor de principii și virtuți morale;
• mântuirea ca fi nalitate a existenței morale și duhovnicești a omului.
Lumea contemporană își dorește păstrarea virtuților (valorilor morale), dar în afara Celui care le emană. Aceasta înseamnă că sistemele morale laice, în cel mai bun caz, admit doar elementul ce reprezintă conținutul moralei – virtuțile, dar și acestea selectiv. Din cele zece porunci, în cel mai fericit caz, sunt acceptate șase, începând cu porunca a cincea, acestea fiind de multe ori distorsionate în conținutul lor.
Încercarea de a utiliza valorile morale dumnezeiești fără Dumnezeu este ca și cum am dori să utilizăm un aparat electric fără a-l conecta la sursa de energie. Ca rezultat, persistăm într-o criză morală care, în prezent, atinge parametri endemici. Trăsătura de bază a crizei sunt valorile lipsite de adevăratul lor sens și putere morală: valorile morale există, dar în ele nu se mai crede, pe ele nu se mai mizează, nu se recunoaște puterea lor, pentru că morala este deconectată de la Dumnezeu ca
sursă de putere morală și fi nalitate strategică a valorilor. Sensul valorilor ideale înalte îl percep doar cei care rămân în legătură cu Dumnezeu, ei fi ind tot mai puțini. Omul de azi, despărțit de Dumnezeu, încearcă să inventeze alte valori, și anume pseudovalorile: banii, plăcerile, confortul, distracțiile etc., sperând că prin acestea va afl a fericirea. Dar în loc de fericire, el se alege cu multiple probleme care îi surpă existența: suicidul, bolile, desfrânarea, orgoliul, mediocritatea, setea
nepotolită de avere, agresivitatea, lipsa curajului, diverse tulburări etc. Civilizația noastră, clădită odinioară pe valori și principii creștine, își erodează propriul fundament. Astfel, necesitatea efortului moral sporit în educație este un imperativ al timpului.

(lipsa text)

Aceasta carte, scriere a marelui carturar din secolul al XIV-lea, Mitropolitul Ioasaf de Vidin, talmacita acum pentru prima oara in romaneste, vine sa intregeasca, prin informatiile noi pe care le aduce, cea dintai viata cunoscuta a sfintei - alcatuita, cel mai probabil, dupa 1376 -, de marele Patriarh Eftimie de la Tarnovo.

Prin talmacirea de fata - o contributie modesta la cercetarea vietii Sfintei Filofteia -, nadajduim ca cititorul de la noi sa dobandeasca folos din destul pe calea mantuirii, discutia asupra indentitatii Sfintei Filofteia de la Curtea de Arges ramanand, fara doar si poate, deschisa si de aici inainte.