Perioada 1821-1859, reprezinta epoca istorica a reorganizarii pe baze moderne a Tarii Românesti, iar revolutia condusa de Tudor Vladimirescu, a dus la înlaturarea regimului fanariot si la introducerea domniilor pamântene. 
Regulamentele Organice, adoptate în 1831 în Tara Româneasca si în 1832 în Moldova au definit si separat atributiile puterilor Statului, au reglemantat organizarea Bisericii, au reformat administratia, au impus necesitatea refacerii armatei nationale etc.

Autorul s-a aplecat cu responsabilitate asupra temei propuse si a conceput o lucrare foarte interesanta, de o înalta tinuta stiintifica folosind metode de cercetare, pe baza de dovezi istorice, selectând cu marinimie bibliografia.

Pr. Prof. Dr. Stefan Rasceanu (Universitatea din Craiova)

"Predicile lui Antim sunt unul dintre cele mai pretioase monumente in literatura noastra bisericeasca, nu numai pentru ca ele sunt singurele in felul lor, caci de la nici un alt prelat romanesc din trecut nu avem o lucrare in acest fel, dar si pentru valoarea lor reala, pentru caldurea elocintei care, adeseori, minuneaza, si pentru frumusetea, bogatia si cateodata chiar eleganta limbii in care sunt scrise...

In acest mode credem ca predicile Mitropolitului Antim Ivireanul vor putea sa fi cetite si intelese cu usurinta in aceasta editiune nu numai de oamenii de litere, dar si de preotime."

Din antichitate si până în zilele noastre, din Orient si până în Occident, preoti, alchimisti si întelepti au cercetat si au folosit virtutile plantelor, forta lor tămăduitoare, pentru a alina suferintele oamenilor. 

Spunând că: „Alimentul să-ti fie medicament!“, Hipocrate este socotit a fi un precursor al „fitonutritiei“. Fitonutrititia se bazează pe calitătile plantelor medicinale si nu numai. În urmă cu circa 900 de ani, Hildegard von Bingen a demonstrat că plantele si Natura, în sine, au o mare putere de a vindeca maladiile de care suferă omul. 

Marele alchimist Paracelsus a demonstrat că din plante se pot extrage diverse substante care se pot transforma în  tincturi, uleiuri esentiale, ce contin oligoelemente si săruri minerale care, folosite cu inteligentă, vor constitui medicamente naturale, care au calitatea de a vindeca si a fortifia organismul uman. Abatele Sebastian Kneipp a scris: „Pentru fiecare boală a crescut o plantă“. „Natura este cel mai bun medic“, ne atentionează si vestitul medic al antichitătii, Galenus. 

Cei care au citit „Cartea-Cărtilor“  –  „Biblia“, în „Facerea“ vor găsi textul: „Si a zis Dumnezeu: «Iată, vă dau vouă toate ierburile de pe fata pământului si toti pomii care au roade cu sământă în ele. Aceasta să fie hrana voastr㻓. Cautând plantele, adică urmând Natura, îl veti întâlni pe Dumnezeu!  În „Facerea“, se arată, în modul cel mai clar, că hrana de bază a omului trebuie să fie plantele. 

Bolnav fiind, omul tintuit la pat se roagă la Dumnezeu să-l ajute să se însănătosească. Cercetările au arătat că principala cauză a îmbolnăvirilor omului o reprezintă modul gresit de a trăi al fiintei umane, dizarmonia sa fată de natură. Si din natură îsi va trage sevele, pentru a putea trăi...  Un vechi proverb chinezesc spune: „Primele si adevăratele medicamente sunt plantele“. Fitoterapia oferă căi extraordinare pentru a tămădui maladii oricât de grave ar fi ele.

Cartea noastră demonstrează că plantele reprezintă remedii care se găsesc la îndemâna oamenilor, sunt ieftine si, folosite în tratamente, vindecă fără a avea efecte secundare nocive, asa cum se întâmplă cu medicamentele produse sintetic.

CARTE DE CITIT SI DE COLORAT

„Indragostit de faptele marete ale trecutului si de farmecul personajelor care le-a savârsit, autorul dezveleste, rând pe rând, chipuri marete ale zamislitorilor, fauritorilor si aparatorilor acestui neam, ale datatorilor de legi si datini, începând cu Traian-Fat-Frumos si Decebal-zmeul-Codrilor si continuând cu Atila-cel-Sângeros, cu Ionita-cel-Frumos, cu descalecatorii Negru-Voda din Fagaras si Dragos-Soarele- Maramuresului. Nu uita nici pe Vlaicu Voda si Bogdan Batrânul, pe Mircea si Alexandru cel Bun, pe Iancu Voda Ungureanu si nici pe Vlad Tepes, razbunatorul tuturor strâmbatatlor...

Domnul Florian Cristescu, binecuvântatul redactor al «Fluierasului», a îmbogatit literatura populara româneasca printr-o foarte pretioasa si folositoare carte, care nu ar trebui sa lipseasca din mâna niciunui carturar român. Ea face cinste autorului deopotriva cu celelalte publicatii ale sale, pretioase si meritorii, care toate, împreuna, îi asigura un loc de cinste în literatura noastra, asezându-l în rândul celor mai de seama povestitori pentru copii si pentru popor.“  (Acad. Prof. Ion Nistor).

*    *    *

„Povestea neamului nostru scrisa pe întelesul tuturor (1920-1929), istorisire retiparita în multe editii si încununata cu lauri academici, preamareste virtutile moldovenilor si muntenilor, ca si ispravile de neasemuita vitejie ale atâtor voievozi întelepti si evlaviosi. Florian Cristescu tinde sa sadeasca în sufletul copiilor sentimentul iubirii de tara. Caldura si naturaletea spunerii, maniera familiala colocviala sunt argumente captatorii ale acestor evocari la gura sobei. “ (D.G.L.R., Academia Româna)

Volumul de fata pune la indemana cititorilor pagini alese din creatia lirica si satirica a poporului nostru.

Pentru selectionarea materialului, au fost cercetate numeroase colectii, antologii si periodice de foclor.

In organizarea lucrarii, ne-am straduit sa imbinam criteriul estetic, tematic si de gen, cu cel istoric si regional, cuprinzand lalolalta ghicitori, proverbe si zicatori din toate regiunile tarii, din clasica folclorica si din creatia folclorica contemporana.

Este conform programelor scolare pentru clasele I-VIII, aprobate de M.E.C.I

Editura Andreas are bucuria de a publica „Just so stories” (în original), al doilea titlu din  incredibila bibliografie a lui Joseph Rudyard Kipling (1865-1936), romancier, nuvelist, poet si jurnalist englez. „Simple povesti” este o lucrare clasica de fictiune, foarte iubita de cititorii din toate generatiile, care, chiar daca a aparut în anul 1902, este scrisa într-un stil modern. Lecturând-o, aflam cum a fost pedepsita balena, cum si-a facut leopardul petele, aflam adevarul despre cocoasa camilei, cum È™i-a „crescut“ elefantului trompa, cum s-a inventat alfabetul si câte altele. Aceste povesti aduc raspunsuri la câteva dintre marile întrebari ale copilariei, într-un mod distractiv, hazliu, dar elocvent, atât pentru copii, cât si pentru adulti. Raspunsurile lui Kipling ne duc cu gândul la fabulele cu animale citite în copilarie, toate având tâlc si savoare, putând fi citite cu voce tare, iar copiii vor cere, din nou si din nou, sa le fie lecturate ca povesti de culcare. Acest volum, alaturi de „Cartea junglei“, se adauga zecilor de co­mori literare clasice, redescoperite de cititori în formatul de buzunar al Editurii Andreas, în seriile: „Piticul cu povesti”, „Moby Dick” si „Clasici ai literaturii universal”.

Plasata în colectia "Clasici români", cartea de fata se alatura celorlalte, în care se valorifica potentialul creativ al poporului român prin reprezentati de seama. Prin cuvântul clasic se poate întelege clasicismul ca si curent literar, dar si o valoare perena ce strabate timpul si care, prin repetitie constanta, se pastreaza în constiinta unei comunitati. 

Desfasurarea existentei în cercul strâmt între viata si moarte pastreaza constiinta treaza unui popor, a unei natiuni în concertul culturii universale. Colectia "Clasici români" nu face altceva decât sa reînvie câteva dintre cele mai importante creatii artistice ale celor ce au plasat valorile nationale în context universal si sa refaca astfel geneza si moartea, pentru a se pastra vie viata spirituala. Volumul "Poezii alese" semnate de Vasile Alecsandri, prin structura lui, cuprinde grupajele de poezii intitulate pe rând "Pasteluri", "Doine", "Margaritarele", "Legende", "Legende noua", "Ostasii nostri", "Varia", "Suvenire", "Postume", grupând 55 de texte poetice. De asemenea, cartea cuprinde repere biobibliografice, unde sunt evidentiate câteva dintre cele mai importante momente ale vietii si creatiei lui Vasile Alecsandri. Grafica este în acord cu întreg continutul cartii, descoperindu-se cu fiecare pagina migala si talentul de artizan al poetului, care strabat timpul si reusesc sa-l învinga. 

"Dupa varsta de 40 de ani, cand începu sa simta cu tarie voluptatea trandaviei, Alecsandri începe sa dea în «Pasteluri» o poezie noua, în care tehnica picturala predomina. Luate în total pastelurile reprezinta o lirica a linistii si a fericirii rurale, un horatianism. Pentru întaia oara se canta la noi intimitatea recluziunea poetului, meditatia la masa de scris, fantasmele desprinzandu-se din fumul tigarii, somnolarea în fata sobei cu catelusul în poala (...)"
G. CALINESCU