Perioada 1821-1859, reprezinta epoca istorica a reorganizarii pe baze moderne a Tarii Românesti, iar revolutia condusa de Tudor Vladimirescu, a dus la înlaturarea regimului fanariot si la introducerea domniilor pamântene. 
Regulamentele Organice, adoptate în 1831 în Tara Româneasca si în 1832 în Moldova au definit si separat atributiile puterilor Statului, au reglemantat organizarea Bisericii, au reformat administratia, au impus necesitatea refacerii armatei nationale etc.

Autorul s-a aplecat cu responsabilitate asupra temei propuse si a conceput o lucrare foarte interesanta, de o înalta tinuta stiintifica folosind metode de cercetare, pe baza de dovezi istorice, selectând cu marinimie bibliografia.

Pr. Prof. Dr. Stefan Rasceanu (Universitatea din Craiova)

"Predicile lui Antim sunt unul dintre cele mai pretioase monumente in literatura noastra bisericeasca, nu numai pentru ca ele sunt singurele in felul lor, caci de la nici un alt prelat romanesc din trecut nu avem o lucrare in acest fel, dar si pentru valoarea lor reala, pentru caldurea elocintei care, adeseori, minuneaza, si pentru frumusetea, bogatia si cateodata chiar eleganta limbii in care sunt scrise...

In acest mode credem ca predicile Mitropolitului Antim Ivireanul vor putea sa fi cetite si intelese cu usurinta in aceasta editiune nu numai de oamenii de litere, dar si de preotime."

„Legea vietii“ este o nuvelă a scriitorului  american Jack London. A fost publicată pentru prima dată in martie 1901 in Revista McClure, volumul 16. Un an mai tarziu, a fost tipărită intr-o colectie de povesti ale lui Jack London, The Children of Frost, la Editura Macmillan. 

Această scriere acoperă ultimele cinci ore ale bă­tra­nului si muribundului sef inuit Koskoosh.  Tri­bul său trebuie să călătorească in căutarea de imbră­căminte si adăpost, asa că este lăsat să moară din cauza varstei sale si a incapacitătii de a vedea. Chiar si fiul său este nevoit să-l pără­sească, pentru că are o nouă familie, pe care trebuie să o hrănească si  să o protejeze.

Cu toate acestea, bătranul Koskoosh este multumit, deoarece stie legea vietii si dorintele ei. El isi acceptă soarta pasnic si incepe să vizualizeze evenimentele din trecutul său. Ii vin in minte imaginile atat ale marii foamete, cat si ale vremurilor frumoase. Ca persoană ex­pe­rimentată, el contemplă natura si acceptă, in cele din urmă, individualismul acesteia.

Cand a nimerit cineva sa scrie o carte cum este acest «Cuore» al lui De Amicis, el nu numai ca a avut parte sa compuna o opera literara de o minunata gingasie, dar totodata a savarsit si o fapta buna, una din acele fapte care, pe nesimtite si fara mult zgomot, folosesc omenirii tot atat, ba poate si mai mult inca, decat o mare descoperire stiintifica...

Cartea «Cuore» a lui De Amicis este o vioaie si parfumata floricica, rasarita ca prin minune pe tarina, azi prea de tot paraginita, a dulcei vieti de familie, de fratie, de pasnica munca si de sincer patriotism. Ea are inca si darul de a-si lasa rasadul, nu doara numai in ogoarele cam intelenite ale inimilor ajunse la varsta cand omul se lupta crancen si otelit cu greutatile vietii; ci ea, mai cu seama, se poate prinde si infiripa cu inlesnire in brazdele plapande, fragede si roditoare ale inimilor copilaresti. Cu simplele si nefataritele ei povesti, ea se prefira lin si adanc in cugetele copiilor, le alinta, le mangaie, le incanta si, prin mii de dragalase farmece, umple si impodobeste acele inimi nevinovate cu cele mai nobile, cu cele mai demne si cele mai sfinte simtiri.

Ferice de tara in care tanara generatiune va sti sa traga folos din placuta citire a acestui gingas cap de opera de literatura morala! Fara indoiala, acel tineret se va alege din acea citire ca oameni in ale caror inimi vor ramane pururea de lauda cugetari, cu cele mai vrednice apucaturi: dragoste si cinstire catre parinti, catre frati, catre concetateni; jertfire de sine, totdeauna gata a-si servi semenii; indemn nepregetat la studii si la munca; iubire temeinica si infocata catre tara!"

Alexandru Odobescu

numaram si coloram (Punct cu punct)

Elena Farago s-a nascut pe 29 martie 1878 la Barlad. Ramasa orfana de mama, in 1890, a fost nevoita sa aiba grija de surorile mai mici. Tatal decedeaza, in 1895, iar ea pleaca la Bucuresti, unde locuieste la un frate mai mare. Se angajeaza ca guvernanta la familia lui I.L. Caragiale, ceea ce ii favorizeaza contactul cu literatura clasicilor. Aici il cunoaste pe Francisc Farago, viitorul sot. Debuteaza in 1898 cu un reportaj, iar in 1902 publica prima poezie in ziarul "Romania muncitoare".

In 1906 publica primul sau volum de poezii, "Versuri", la indemnul lui Nicolae Iorga. Se stabileste la Craiova, din 1907. Aici o vor gasi evenimentele sangeroase din acest an. Afiliata fiind la miscarea taraneasca, este arestata si va fi pusa in libertate doar la interventiile lui Nicolae Iorga. In aceasta perioada adopta un baiat, pe Mihnea. In 1913, se naste Cocuta, fiica sa.

Primestee din partea Academiei Romane Premiul "Adamachi" pentru volumele "Soapte din umbra" (1908) si "Traduceri libere" (1908), iar apoi pentru volumele "Soaptele amurgului" si "Din traista lui Mos Craciun", aparute in 1920. In 1921 primeste postul de director al Fundatiei "Alexandru si Aristia Aman", din Craiova. Va conduce timp de 30 de ani aceasta fundatie. A contribuit in mod deosebit la stabilirea regulamentului de organizare si e functionare a bibliotecii, de completare a colectiilor prin achizitii si donatii, la fisarea cartilor. Impreuna cu I.B. Georgescu, C. Georta, C.D. Fortunescu, in 1922 fondeaza, la Craiova, revista literara "Nazuinta", la care au colaborat: Simion Mehedinti, Ion Barbu, Perpessicius, Victor Eftimiu, Camil Petrescu s.a. A patronat si revista educativa pentru copii si tineret "Prietenul copiilor" intre anii 1943-1946.

Dupa o lunga suferinta, Elena Farago se stinge din viata, in 1954, la Craiova.

Cele mai cunoscute Balade si Doine populare romanesti sunt incluse in volumul de fata, selectia facandu-se strict pe baza programelor scolare existente.

In cuprinsul volumul veti gasi titluri ca: 

"Miorita"; 

"Monastirea Argesului"; 

"Traian si Dochia"; 

"Constantin Brancoveanu"; 

"Novac si corbul"; 

"Toma Alimos"; 

"Miu Haiducul"; 

"Pintea Viteazul"; 

"Sub poale de codru verde"; 

"Paunasul codrilor"; 

"Nani, nani puiul mamii"; 

"Canta puiul cucului" etc.

Carticica de povesti, de citit si de colorat

Dragi copii, aceste pagini cu povesti si cu imagini va indeamna sa-nvatati, sa cititi, sa colorati!