Viata Sfantului Ignatie Briancianinov

Format: 13x20 cm
ISBN: 978-606-8451-89-3
Status: in stoc

Viata Sfantului Ignatie Briancianinov

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Areopag
Numar de pagini: 432

Scrierile Sfântului Ignatie Briancianinov s-au răspândit în toată lumea ortodoxă. Cartea de faţă ne prezintă viaţa lui, ne prezintă încercările prin care a trecut în vremea în care scria cărţile duhovniceşti atât de apreciate astăzi. Veţi vedea o viaţă care pare plină doar de dureri şi necazuri. O viaţă din care miraculosul lipseşte aproape cu desăvârşire. O viaţă care pare neconvenţională, dacă o raportăm la vieţile pline de minuni ale altor sfinţi contemporani cu el. Dar, tocmai prin aceasta, ea ne poate întări în lupta duhovnicească. Pentru că prezintă încercări asemănătoare, din multe puncte de vedere, cu cele prin care trec mulţi creştini, monahi, preoţi sau chiar şi ierarhi din vremurile noastre. Modul în care a trecut prin ele Sfântul Ignatie este ceea ce îl diferenţiază de ceilalţi. El ne arată că sfinţenia nu este o cale pe care binecuvântarea dumnezeiască aduce doar mângâieri şi bucurii duhovniceşti. Ci este o cale a crucii. Dar a crucii aducătoare de Înviere.

Pret: 20.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

    • Cu ajutorul lui Dumnezeu, vede lumina tiparului o carte cu alte noi mărturii despre minunile Sfântului Nectarie în ţara noastră. Cu ani în urmă, în anul 2003, tipărind primele mărturii despre minunile Sfântului Nectarie pe pământul românesc, am scris şi despre Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti, numind‑o Eghina românească. Sintagma a intrat în sufletele credincioşilor. Anii au trecut, şi de atunci am mai tipărit o mulţime de mărturii despre minunile sfântului, ultima carte purtând chiar titlul Sfântul Nectarie – Noi minuni la Mănăstirea Radu Vodă.

      Aflând însă o mulţime de mărturii făcute de sfânt şi în alte locuri din ţara noastră, unde sunt biserici cu hramul său sau unde se află părticele din sfintele sale moaşte sau icoane ale sale, mi‑am dat seama că Eghina românească este de fapt în fiecare loc din ţara noastră unde sfântul şi‑a arătat lucrarea. Am selectat deci pentru acest volum mărturii despre diferite daruri pe care sfântul le face oamenilor necăjiţi. Deşi am mai tipărit un volum despre ajutorul dat celor bolnavi (cu titlul Sfântul Nectarie – Vindecări minunate), totuşi şi în acest volum mărturiile majoritare sunt cele despre oameni vindecaţi de diferite boli. Dar şi celelalte – despre oameni fără loc de muncă, sau aflaţi în diferite alte încercări, impresionează la fel de mult. 

Carti scrise de acelasi autor

    • Sfanta Mucenita Agnia din Roma Vindecatoarea bolilor fara leac viata si acatistulPentru rugăciunile Sfintei MuceniÈ›e Agnia, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieÈ™te-ne pe noi!***
      Conform lonews.ro, calendarul ortodox român are o nouă sfântă. Sf. Agnia. Aceasta este sărbătorită la data de 21 ianuarie. Decizia a fost luată pe 29 octombrie, 2016, în cadrul şedinţei de lucru ce a avut loc la Reşedinţa Patriarhală, în Sala Sinodală.Fericitul Augustin spunea despre Sfânta Agnia că viaţa ei a fost precum numele, asta pentru că în latină “agnes” semnifică miel, iar în limba greacă, “agni” se traduce prin curată. Frumuseţea fecioarei Agnia a atras mulţi ochi, cum a fost şi fiul prefectului din Roma. Ea a refuzat cu statornicie toate ofertele menite să-i ia ochii. Sf. Muceniţă Agnia „a avut ochi” doar pentru Mielul Domnului, Iisus.
      Numele Sf. Muceniţe Agnia, de-a lungul timpului, a cunoscut anumite modificări şi a fost preluat de mai multe ţări creştine:În limba latină, AgnesÎn limba română, îl găsim şi sub forma de AgnezaÎn spaniolă, Ines (dar şi la români întâlnim numele de Ines)În italiană, AgneseSf. Muceniţă Agnia- este ocrotitoarea fetelor tinere- vine în ajutorul celor care vor să-È™i păstreze fecioria È™i curăÈ›ia pentru Hristos- te apără împotriva violurilor- dacă te rogi la ea te poate vindeca de multe boli ce par fără leac dătătoare de blândeÈ›e È™i nevinovăÈ›iePotrivit doxologia.ro, Sf. MuceniÈ›ă Agnia a văzut lumina zorilor la Roma spre finele secolului al III-lea. Părinţii ei erau nobili patricieni creÈ™tini.Despre viaţa Sa aflăm din mai multe consemnări istorice: Sfântul Ambrozie din Milano i-ar fi compus un imn intitulat „Agnes beatae virgini” È™i a scris un cuvânt la sărbătoarea pomenirii ei;De asemenea este pomenită È™i de Fericitul Augustin, de Ieronim È™i de poetul spaniol PrudenÈ›iu, care la rândul său i-a cântat laude în imnul XIV din al său Peristephanon, publicat în anul 405. În privinÈ›a martiriului ei, însă, există câteva variante. Cert este că ea a fost martirizată la începutul secolului al IV-lea, la vârsta de 13 ani, sub prigoana împăratului DiocleÈ›ian.Legat de moartea sa, Papa Damascus a afirmat că Sfânta Agnia ar fi fost arsă pe rug. Scrierile poetului Prudenţiu şi ale Sf. Ambrozie de Milano nu fac decât să confirme această teorie. Potrivit acestora, Agnia a fost obligată să aducă jertfă zeiţei Vesta, însă fiind iubitoare de Iisus a refuzat. Din cauza aceasta a fost batjocorită de nişte oameni de rea credinţă, iar apoi i s-a tăiat capul cu o sabie.Sursa: avantaje.roAstfel, Sfânta Agnia, în ziua de 21 ianuarie, È™i-a adus viaÈ›a sa fragedă ca mărturie È™i jertfă supremă pentru Hristos, ca un miel nepătat oferit în dar lui Dumnezeu. Ea a fost îngropată în catacombele de pe Via Nomentana, care-i poartă numele (via di sant’Agnese).Imediat după moartea sa, cultul ei a cunoscut o foarte mare popularitate. Încă din vechime, în Biserica din Roma, în dimineaÈ›a zilei de 21 ianuarie se binecuvântează doi miei, care sunt dăruiÈ›i episcopului Romei, în amintirea acestui exemplu de nevinovăÈ›ie. Din lâna lor vor fi È›esute omoforurile dăruite apoi episcopilor din lumea întreagă, pentru ca să le fie semn că È™i ei sunt trimiÈ™i ca mieii în mijlocul lupilor È™i că trebuie să fie gata să-È™i dea oricând viaÈ›a pentru Mirele Bisericii. Această veche ceremonie se desfăÈ™oară în Bazilica Sfânta Agnia, construită pe Via Nomentana, pe locul vechii bazilici ridicate de Constantina, fiica Sfântului Constantin, în jurul anului 345.În cartea sa Despre fecioare, Sfântul Ambrozie (334-397) o prezintă pe Sfânta Agnia ca model de urmat pentru fecioarele care vor să-I slujească lui Dumnezeu asemenea ei.Sfântul papă Damas (366-384) a scris o rugăciune care se găseÈ™te în limba latină pe o placă expusă pe scara bisericii Sfintei Agnia din Via Nomentana.Ea a fost introdusă în canonul Liturghiei romane încă de atunci, iar sărbătoarea ei a fost preluată destul de repede de Africa creÈ™tină È™i de Constantinopol.Fericitul Ieronim spunea că încă din vremea lui: limbile tuturor neamurilor cântă viaÈ›a Sfintei Agnia.

    • Viața paraclis canon Sfintii Mucenici Ciprian si Iustina 
       
      Pe vremea împărăţiei lui Deciu, era în Antiohia Siriei un filozof şi vrăjitor vestit, anume Ciprian, de neam din Cartagina, născut din părinţi necredincioşi, care a fost dat în copilăria sa spre slujba păgânescului şi necuratului lor zeu, Apolon. În anul al şaptelea al vârstei sale îl încredinţară la vrăjitori spre învăţătura meşteşugului vrăjitoriei şi a drăceştii înţelepciuni. Iar după zece ani de la naşterea sa a fost trimis de părinţi spre săvârșirea jertfei în muntele Olimpului, pe care păgânii îl numeau locuinţă dumnezeiască, căci acolo se afla nenumărată mulţime de idoli întru care mulţi diavoli locuiau. Ciprian a învăţat în acel munte înalt mult meşteşug diavolesc, căci ştia fe- lurite năluciri drăceşti; se deprinsese a schimba văzduhul, a porni vântul, a slobozi tunete şi ploi, a tulbura valurile mării, a face stricăciune în răsaduri, grădini şi câmpii, a aduce vătămări şi răni asupra oamenilor şi se învăţase la înţelepciunea cea pierzătoare şi prea rea lucrare diavolească. Şi a văzut acolo nenumărate pâlcuri drăceşti împreună cu stăpânul întunericului, împrejurul căruia unii săltau, alţii slujeau, alţii chiuiau, lăudând pe stăpânul său, iar alţii erau trimişi în toată lumea spre înşelarea popoarelor. A văzut acolo pe toţi zeii şi zeiţele păgâne şi felurite năluciri şi vedenii, la care se învăţa câte patruzeci de zile în post; că mânca după apusul soarelui nu pâine, nici altă hrană, ci numai ghindă de stejar. Când era de cincisprezece ani avea ca dascăli şapte slujitori mari care slujeau la cele şapte planete. De la acei jertfitori a învăţat multe taine diavoleşti. Apoi s-a dus în cetatea Agra, unde, slujind câtva timp zeiţei Ira, a învăţat multe meşteşuguri de la slujitorul care era acolo. Şi a petrecut 
      şi în Tauropoli slujind zeiţei Artemis. De acolo s-a dus la Lachedemonia şi a deprins să facă fel de fel de vrăji şi nă- luciri, ca aceea ca morţii din morminte să grăiască.

watch series