Volumul de faÈ›ă – cuprinzând însemnările unui călugăr ortodox anonim, păstrate într-un manuscris uitat È™i publicate acum pentru prima dată – reprezintă o lectură aducătoare de folos sufletesc, ­plină de duhul luminării È™i necesară vremurilor noastre, care au uitat ce ­înseamnă isihia.
ChintesenÈ›a unei înÈ›elegeri la care mintea creÈ™tină nu poate ajunge decât în urma unor îndelungate nevoiri ascetice È™i aprofundări ale teologiei patristice, îndemnurile de aici se descoperă totodată ca rod ales al experienÈ›ei negrăite a rugăciunii ­neîncetate È™i al luminării prin har a celui ce i s-a dat de Sus a gusta mult-râvnita isihie.
Prin mijloace terapeutice unice, fără de care nu se pot dobândi adevărata rugăciune, dumnezeiasca smerenie, darul deosebirii gândurilor È™i duhurilor, vindecarea trupească, dar È™i a patimilor, însufleÈ›ind spre însuÈ™irea neîntârziată a tuturor virtuÈ›ilor, cuvintele izvodite de condeiul acestui sihastru anonim vor înlesni deschiderea inimii către harul dumnezeiesc, dându-ne putere cerească spre fericita încununare a luptei È™i vieÈ›uirii creÈ™tine.

Cartea de fata doreste sa aduca marturie scrisa despre o mica parte dintre Sfintii care au stralucit in lume de la Pogorarea Duhului Sfant si pana in zilele noastre. Sunt cuprinse aici multe fapte pilduitoare si minuni ale lui Dumnezeu, ale Maicii Domnului si ale multora dintre Sfinti.

Toate istorisirile au fost invesmantate cu una sau mai multe ilustratii ale faptelor. In zilele pe care le traim, cand multe din cele ce ne incaonjoara ne vatama si vederea si mintea, ilustratiile acestei carti vor putea mijloci cititorilor-privitorilor o oarecare luminare launtrica si o samanta de arvuna duhovniceasca.

Cuvintele si faptele ce alcatuies aceasta carte au fost culese din multimea cartilor de suflet folositoare ale Bisericii. Pe alocuri istorisirile au fost indreptate in asa fel incat sa fie mai pe intelesul si la indemana copiilor.

A plăcut Făcătorului şi Judecătorului nevoinţelor noastre să rânduiască de la început ca vremea vieţii noastre pământeşti să fie vreme pregătitoare pentru veşnicie, vreme de deprindere, vreme de luptă şi nevoinţe, vreme de război duhovnicesc, nu vreme de nelucrare, de deşertăciune şi stat ­degeaba, iar ca starea noastră nemuritoare din viitor să fie stare de răsplătire, de slavă şi de veşnică fericire sau stare de veşnică necinstire şi de chinuri cumplite pentru nelucrare, lenevie, nepăsare şi pentru păcate nenumărate. 
Dau mulţumită Domnului pentru îm­bel­şugarea cea zilnică a luminii duhovniceşti şi trupeşti – a Luminii Duhului Celui Sfânt şi a luminii soarelui; pentru îmbelşugarea aerului material curat şi a aerului imaterial al sufletului, care este Duhul Sfânt – Dumnezeu! 
Sfântul Ioan de Kronstadt 

AKEDIA, „duhul trândăvirii” din binecunoscuta rugăciune a Sfântului Efrem Sirul, „starea de paralizie a tuturor puterilor sufleteÈ™ti” de­spre care vorbeÈ™te Sfântul Teofan Zăvorâtul È™i care în bună măsură coincide cu conceptul psihologic de deprimare, este una din maladiile duhovniceÈ™ti cele mai severe ale lumii contemporane. 
De la SfinÈ›ii Nicodim Aghioritul, Tihon din Zadonsk, Ignatie Briancianinov, Macarie de la Optina, Teofan Zăvorâtul, Luca al Crimeei până la câteva dintre numele cunoscute ale duhovniciei contemporane din Rusia, cartea de faÈ›ă vă prezintă o perspectivă ortodoxă completă asupra acestei probleme de mare însemnătate È™i asupra medicamentelor duhovniceÈ™ti pe care le propune împotriva ei TradiÈ›ia Bisericii. 

Despre viata Sfantului Luca al Crimeei, ierarh marturisitor si doctor fara de arginti, urmas al unei vechi familii princiare, artist inzestrat, chirurg genial, profesor universitar, patimitor pentru credinta in temnitele bolsevismului, unul dintre cei mai mari predicatori ai secolului, lucrul cel mai bun care se poate spune sunt propriile lui cuvinte: "Am iubit patimirea, fiindca minunat curateste sufletul!

Un medic genial, profesor universitar, devine arhiereu in anii terorii bolsevice.  Dupa anii petrecuti in inchisori si suferintele exilului la Cercul Polar de Nord in timpul razboiului cu Germania nazista, episcopul-chirurg salveaza vietile a mii de ostasi si numele ierarhului laureat al Premiului Stalin pentru medicina face ocolul lumii.

La adanci batraneti, lipsit de vederea trupeasca avea sa raspunda mirarii starnite de liturghisirea lui fara gres prin urmatoarele cuvinte: „Cel ce si-a inchinat viata Domnului nu poate fi niciodata orb fiindcă Dumnezeu ii da lumina la fel cu cea de pe Tabor".

Autobiografia acestui Sfant al veacului XX, titan al stiintei si titan al duhului deopotriva ofera lumii contemporane o extraordinara lectie de sfintire prin slujire si jertfa a puterilor creatoare cu care Dumnezeu a inzestrat neamul omenesc.

Nu exista subiect de discutie mai primejdios decat Apocalipsa. Interpretarea cu totul literala si superflua a intamplarilor prezentate in Apocalipsa este, evident, pricina de tulburare sufleteasca; la fel de tulburator este si modul facil in care multi dintre contemporani se refera la caracterul "apocaliptic" al timpurilor noastre, fapt care starneste teama si angoasa. Declaratiile ambigue ale unora ca acestia sunt departe de a fi convingatoare. Insa daca un crestin se incumeta sa vorbeasca despre Apocalipsa, este de la sine inteles ca in aceasta, ca si in orice alta imprejurare - cuvintele sale trebuie sa fie masurate, pe cat este cu putinta de clare si in deplin acord cu invatatura universala a Bisericii. 

Colecția Materikon

Prin firea lor, femeile sunt chemate să oglindească duhul nelumesc în lumea aceasta vremelnică. DeÈ™i adeseori ascunse de privirea obiÈ™nuită, prin virtutea smereniei lor, sfintele È™i dreptele femei au luminat duhovniceÈ™te calea către tărâmul ceresc în toate timpurile. Între ele străluceÈ™te chipul acestei eroine din zilele noastre, Fericita Eufemia de la RavaniÈ›a (Serbia), aÈ™a cum este înfăÈ›iÈ™ată în biografia de faÈ›ă, scrisă cu dragoste de credincioasele ei fiice duhovniceÈ™ti.
Maica Eufemia a avut un minunat farmec È™i tărie a duhului. ÎnfăÈ›iÈ™area sa din afară era oglin­direa înclinaÈ›iei sale spre rugăciune. Lucra­rea sa din afară nu avea limite. Ca tânără ne­voi­toare mireană ea a propovăduit Cuvântul lui Dumnezeu din sat în sat; a călăuzit marea ei obÈ™te È™i sute de mireni printre primejdiile trupeÈ™ti È™i duhovniceÈ™ti ale celor Două Războaie Mon­dia­le È™i sub jugul comunist; a întemeiat orfe­li­na­te, a educat tineri È™i a tradus scrieri patristice pen­tru învăÈ›ătura duhovnicească a poporului său.
Lăuntric, stareÈ›a Eufemia a trăit în duhul vechilor PărinÈ›i ai pustiei: în post, în priveghere de toată noaptea È™i dormind doar aÈ™ezată. Pentru aceasta Dumnezeu i‑a dăruit darul înainte‑vederii È™i al tămăduirii.
Înnoitoare a È™ase mănăstiri, ea a reîntemeiat viaÈ›a mo­nahală chi­no­vială în È›ara sa în aÈ™a măsură, încât rânduiala monahală aÈ™ezată de ea s‑a folosit în mănăstirile de maici din întrea­ga Serbie.

EdiÈ›ia de faÈ›ă reprezintă reeditarea volumului "Fericita Eufemia a Serbiei. Viata unei starete apostolice" apărut la Editura Sophia în 2010.

Oricine îşi doreşte să fie fericit în dragoste, să aibă o căsnicie reuşită, o viaţă de familie împlinită. În realitate, acest vis este adeseori distrus de nemulţumirile care se tot adună şi de senzaţia apăsătoare a neîmplinirii. În locul armoniei şi fericirii ne copleÈ™esc depresia şi sen­zaţia pustietăţii lăuntrice.
Profesor doctor Valentina Moskalenko, psihiatru şi psi­hoterapeut cu peste jumătate de secol de experienţă, ne dezvăluie în cartea de faţă cauzele ascunse ale du­re­roaselor eşecuri ce întunecă această parte, de o importanţă crucială, a vieţii noastre.
Ce ne împiedică să avem o viaţă de cuplu senină şi aducătoare de bucurie, o căsnicie cu adevărat reuşită? Ce putem face pentru a elimina problemele mari şi ameninţătoare sau mărunte şi sâcâitoare care ne strică bucuria de a trăi, de a fi alături de omul drag, de a ne simţi realizaţi în viaţa de familie? Suntem convinşi că această carte vă va oferi, măcar în bună parte, răspunsurile de care aveţi atâta nevoie.

Astăzi, poate mai mult decât în alte epoci, având în vedere È™i dificultăÈ›ile legate nu numai de supravieÈ›uirea noastră materială ci, în principal, de posibilitatea de a ne practica È™i mărturisi credinÈ›a, de a ne creÈ™te copiii în valorile tradiÈ›ionale creÈ™tine, de a ne exprima libertatea de conÈ™tiinÈ›ă etc., există un sentiment mai puternic al apropierii de acele vremuri de pe urmă, descrise simbolic în Apocalipsă. 
Părintele Athanasie vorbeÈ™te, cu discernământ, în favoarea unei înÈ›elegeri depline È™i exacte a momentului acum în care trăim È™i a felului cum se cuvine să‑l întâmpinăm, iar nu să ne preocupăm exclusiv de problemele care vor veni, È™i să cădem într‑un fel ghicire a viitorului, care este cu totul nefolositoare sufleteÈ™te. Părintele nu este un tâlcuitor È™tiinÈ›ific al textului Apocalipsei, ci un creÈ™tin care îÈ™i pune importanta problemă a modului cum vor trăi, mai exact cum vor rezista, în acele vremuri primejdioase, cei credincioÈ™i. Când vor fi acele presiuni de închinare la Antihrist, fără precedent în istorie, oare cum vor rezita creÈ™tinii? Chiar pe baza textului cărÈ›ii Apocalipsei, părintele răspunde:
„Cu adevărat, păzirea poruncilor È™i credinÈ›a în numele lui ­Iisus Hristos este acea axă bipolară pe care se sprijină această virtute atât de fundamentală È™i atât de necesară a răbdării. Păzi­rea poruncilor naÈ™te curăÈ›ia inimii, iar credinÈ›a în Iisus Hristos aprinde flacăra iubirii. Acestea două împreună atrag harul lui Dumnezeu, iar rezultanta tuturor acestora creează minunea răbdării, a rezistenÈ›ei”.

În lucrarea de față, ieromonahul Nectarie Morozov ne vorbește despre Taina Pocăinței, despre pregătirea pentru ea și greșelile cele mai importante pe care oamenii le săvârșesc – conștient sau inconștient – în timpul spovedaniei. Autorul ne îndeamnă să ne privim cu sinceritate starea duhovnicească, să înțelegem cauzele pentru care sufletul nostru rămâne bolnav și suferind. 
De ce este rece inima mea și nu se bucură de rugăciune? De ce, trăind de atâția ani în sânul Bisericii, mă asemăn atât de puțin cu Hristos: nu am nici dragoste, nici răbdare, nici blândețe? De ce, spovedindu-mă și împărtășindu-mă cu regularitate, rămân robit acelorași patimi josnice? Cartea ne ajută să găsim răspunsuri la aceste întrebări, dovedindu-se un îndrumar de spovedanie folositor, în care experiența apropierii de Taina Pocăinței este privită atât din perspectiva preotului duhovnic, cât şi din cea a creştinului care se spovedeşte. 
Cartea părintelui Nectarie este de­spre cum să ră­mânem vii. Nu doar cum să ne spovedim sincer și fără falsitate, ci și cum să ducem o viață creștină autentică, una în care să nu mai fie loc pentru formalism, ci numai pentru Dumnezeu.

Păcatul este un rău de negrăit, căci prin el este jignit È™i mâniat NesfârÈ™itul È™i Preabunul Dumnezeu! NeruÈ™inată trădare este păcatul, prin care trădăm pe Dumnezeu Cel Nemuritor È™i Drept! Nevindecată rană este păcatul, rană pe care nimeni nu o poate vindeca, afară de Fiul Cel Unul‑Născut al lui Dumnezeu! Păcatul e izvorul nenorocirilor vremelnice È™i veÈ™nice, rădăcina osân­dirii È™i a morÈ›ii, schimonosirea firii, întunecarea înÈ›elegerii, sluÈ›irea frumuseÈ›ii sufleteÈ™ti È™i răul mai rău decât toate re­lele!
***
Să cugetăm că scurtă este dulceaÈ›a păcatului, dar îi ur­mează veÈ™nică amărăciune. Păcatul, atunci când este săvâr­È™it, aduce oarecare desfătare, dar după aceea pricinuieÈ™te amărăciune, răneÈ™te conÈ™tiinÈ›a, spur­că sufletul È™i duce la osân­da veÈ™nică.
Sf. Tihon din Zadonsk

CerÈ™etorii de miracole se constituie într‑un proces al implacabilului spirit al secolului nostru – tulburător de frumos, dar atât de crud È™i oprimant pentru individ. Răul universal este denunÈ›at în chipul blestemului de care suferă rasa neagră din Statele Unite È™i din Africa. Istoria este atroce È™i e nevoie de gândirea elevată a lui Gheorghiu, sunt solicitate întregul său talent, întreaga lui artă pentru a o face suportabilă. 
PuÈ›ini autori au È™tiut mai bine decât autorul CerÈ™e­to­rilor de miracole să prezinte complicatele realităÈ›i eco­no­mice, politice, morale ori de altă natură ale lumii de astăzi, nespus de greu de cuprins de mintea omenească, sursă a unei imen­­se dispu­te, a unui uriaÈ™ conflict, ce terorizează È™i devas­tează sărmana noastră umanitate.
André Billy (Academia Goncourt)

***
Drama CerÈ™etorilor de miracole se împleteÈ™te, sub con­­­deiul de aur al lui Gheorghiu, cu drama unui exilat român, Zeno Valahul – personaj de primă mărime al cărÈ›ii, cu alese însuÈ™iri creÈ™tine –, aflat pururea în cău­tarea Adevărului È™i dreptăÈ›ii, jinduind în fiecare clipă după È›ara sa pierdută din CarpaÈ›i È™i de la Dunăre...