Luând ca punct de plecare „Cele 10 porunci” date de Dumnezeu tuturor oamenilor, Decalogul femeii reprezintă un ghid cu zece îndrumări destinate cu precădere femeilor È™i mamelor, ca repere de conduită creÈ™tină, acoperind cele mai importante È™i actuale probleme ale vieÈ›ii de azi È™i dintotdeauna: ziua femeii, educaÈ›ia, atitudinea în general, avortul, relaÈ›ia cu Biserica, modelele reale, lepădarea de credinÈ›ă etc. Fiecare dintre cele zece îndrumări constituie tot atâtea capitole, având fiecare o temă specifică.

"Din aceste scurte istorioare, puse la inima, sufletele noastre se vor imbogati si vor spori in credinta, nadejde, dragoste, milostenie, cinste, adevar, dreptate, evlavie, bunatate, modestie, cumpatare, recunostinta, etc. Le-am numit morale, intrucat morala este trairea constienta a vietii, arta infrumusetarii existentei umane si calea catre fericire; si religioase, deoarece religia reface si desavarseste legatura constienta si libera a omului cu Dumnezeu."

Pr. Ic. Stavr. Valeriu Dobrescu

Am gasit de cuviinta a scrie o crate in acest mod, deoarece, povestind la persoana I se poate atrage mai mult atentia si interesul de a citi, ca si cand ar pleca direct de la acea persoana, povestindu-si relatandu-si intamplarile, relatandu-si problemele.
Cine a reusit sa ajunga la sfarsitul cartii, descopera ca a invatat o multime de lucruri despre autism in general, datorita Elevului cu tulburari din spectrul autist, care i-a dezvaluit cititorului o serie de comportamente si caracteristici, rezumate la finalul fiacarei scrisori, spre a fi pe intelesul tuturor.

M-am gandit ca este important sa stii aceste lucruri despre carte si de aceea ti le-am spus,

cititorului meu, cu drag, autoarea

Au trecut anii de cand m-am rugat tinerilor. Nu doar pentru ei, ci chiar lor.  Au trecut ani de cand am scris Rugaciuni catre tineri.  Si i-am rugat atunci sa invete demnitatea, sa caute credinta si sa guste din rosturile frumoase ale acestei lumi.  Le-am pus inainte, spre intelegere, macar un colt din tabloul intunecat al acestei lumi.  In speranta ca vor sti sa vada Lumina lumii.

Dar intunericul a continuat sa se intinda.  S-a napustit peste suflete, fara nici o opreliste.  S-ar zice ca acum sa ma rog tinerilor nu este de ajuns.  Acum este timpul implorarilor.  Este nevoie de mai mult.  De mai multe cuvinte catre Hristos Domnul si catre tineri.  Caci nu este totul pierdut.  Pentru aceasta nimeni si nimic nu imi dau dreptul sa tac.  Ci doar sa implor...

Autorul

Rugăciunea copiilor mici

Doamne, Doamne, ceresc Tată,
Noi pe Tine Te rugăm
Luminează-a noastră minte,
Lucruri bune să-nvăţăm.

Că Tu eşti Stăpânul lumii
Şi al nostru Tată eşti
Şi pe toate cele bune
Numai Tu le împlinşti!

Amin.

Dumnezeule, Ziditorule al tuturor făpturilor! Adăugând milă peste milă, m-ai făcut vrednică să fiu mamă, bunătatea Ta mi-a dăruit copii, şi îndrăznesc să spun că ei sunt copiii Tăi, fiindcă le-ai dat fiinţă, i-ai făcut vii înzestrându-i cu suflet nemuritor, i-ai renăscut prin botez spre viaţa cea potrivită cu voia Ta, i-ai înfiat şi i-ai primit în sânul Bisericii Tale.

Dedic această carte celor care vor să meargă pe calea cea strâmtă a rezistenÈ›ei în faÈ›a hăului totalitarist care se prefigurează.
Suntem avertizaÈ›i că dacă ne adaptăm la acest climat nesănătos, ceva esenÈ›ial se pierde din fiinÈ›a noastră. Atunci când ne însoÈ›im cu eroii, cu oamenii vrednici ai istoriei poporului român, ne câÈ™tigăm pe noi înÈ™ine, răscumpărându-ne din marasmul acestui veac anost È™i compromis. Dar dacă acceptăm ipocrizia È™i fariseismul care se însinuează în vieÈ›ile noastre È™i în istoria României, atunci vom fi de ruÈ™ine pentru înaintaÈ™ii noÈ™tri. Și poate e vremea să ne cunoaÈ™tem mai bine, să nu ne mai menajăm, să nu ne mai minÈ›im.

Jertfa uni preot mucenic rste, inainte de toate, un roman de idei. De idei, dar si de adevaruri. Adevaruri care ne privesc indeobste pe noi, romanii, si mai ales pe noi, crestinii. Multe dintre adevarurile exilate din manualele de istorie a Romaniei si din istoria recenta a Bisericii glasuiesc aici puternic, chinuitor pentru cititorul in care mai palpaie o constiinta.

Calea pocăinÈ›ei lăuntrice în viaÈ›a È™i scrierile Cuviosului Părinte Arsenie Boca este o lucrare de restituire a chipului autentic al unuia dintre marii isihaÈ™ti ai Bisericii Ortodoxe Române È™i, în general, ai spiritualităÈ›ii răsăritene. Evenimentele la care face referire volumul sunt cele ale biografiei lăuntrice. Ele decupează teme prezente în scrierile Cuviosului, care fac înÈ›eleasă întreaga sa învăÈ›ătură, notele È™i însemnările sale reprezentând un adevărat jurnal de front pe calea sfintelor nevoinÈ›e ale desăvârÈ™irii. 

Aceasta carte este o lucrare de restituire a biografiei unui preot dârz, adânc implicat în viaţa cetăţii, în prima parte a vieţii, avându-l ca model de atitudine şi curaj pe Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, care i-a fost diriginte la Seminarul Teologic „Radu Vodă”. Din cealaltă parte a vieţii sale răzbate chipul unui preot care şi-a iubit mult comunitatea parohială. Comunitatea parohială oferă dovada unei jertfelnicii neîntrerupte, a unei părinţimi duhovniceşti autentice. Ea vorbeşte despre chipul evanghelic al păstoririi Părintelui Sorin Paul, chip în care se vede şi se simte că Hristos este în mijlocul oamenilor, purtându-le durerile, frământările, crizele sufleteşti.