Copilul ar trebui sa-L cunoasca pe Hristos nu din carti cu poze, ci din modul de gandire, din stilul de viata, din legaturile reciproce ale membrilor familiei.  Daca in acest chip Il cunoaste pe Hristos, Hristos va fi aproape si va deveni drag sufletului sau pentru toata viata.  Tocmai in acest fel au fost crescuti crestinii cei de demult, mucenicii, mucenitele si Parintii Bisericii de catre familiile lor crestine.

Cartea de fata ne arata cum se pune temelia adevaratei educatii religioase: incepand cu cea mai frageda varsta, sa fie umplut sufletul copilului cu un continut crestin corespunzator – nu doar cu lucruri vremelnice si superficiale, ci cu cele care raspund celor mai profunde cerinte ale fiintei lui.  Astfel, copilul va putea depasi usor ispitele ce se nasc in suflet.

Drumul către viaţa cea veşnică şi fericită a Împărăţiei lui Dumnezeu trece prin multe necazuri şi ispite în această scurtă viaţă, iar noi avem nevoie de ajutor în aceste încercări, ajutor pe care nici un om nu poate să ni‑l dea. De aceea ne întoarcem către Dumnezeu, către Maica Domnului şi către sfinţi. Şi cele pe care nu întotdeauna putem de unii singuri să le înfăptuim, acelea întru care nu întotdeauna pot să ne ajute ­medicii cei pământeşti şi mai‑marii zilei, pot întotdeauna să ni le dea sfinţii lui Dumnezeu. Orice sfânt poate să ceară de la Dumnezeu ­lucrurile pentru care ne rugăm, dacă acestea ne sunt spre folos şi spre mântuirea sufletelor noastre. Şi totuşi, după cuvintele Apostolului, ­„darurile sunt felurite” (I Cor. 12, 4). După împrejurările vieţii sfinţilor, ori după voia osebită a lui Dumnezeu, unii ­dintre sfinţi ajută celor care se roagă lor pentru un anumit lucru, alţii – pentru un altul, după darurile lor; şi nu există necaz al vieţii, nevoie sufletească ori trupească la care să nu răspundă un plăcut al lui Dumnezeu şi pe care să n-o împlinească acesta. 

Pentru tine smerenia se asociaza cu haina neagra, cu privirea atintita in pamant, cu renuntarea la lume?

Sa stii: smerenia nu se practica doar la schit sau in manastire, ci si in statia de metrou sau la coada la bilete, cand ai ochii atintiti la ecranul calculatorului sau cand esti la serbarea copilului, cand ai de rezolvat problemele de serviciu sau de depasit dificultatile familiale.

Smerenia nu este o virtute rezervata clericilor sau monahilor: este o arta duhovniceasca a vindecarii de sine in viata de zi cu zi.  Ea detensioneaza relatiile cu ceilalti, aduce armonie in viata de familie si linistea interioara care ne lipseste adesea atat de mult – insa mult prea des ramane un concept abstract, surghiunit pe paginile scrise in grai uneori greu de inteles ale literaturii bisericesti clasice.

Ceea ce va propune cartea de fata este tocmai o perspectiva practica, adaptata modului contemporan de viata, asupra uneia dintre cele mai importante virtuti crestine, care, dupa cum afirma Sfintii Parinti, poate inlocui cu prisosinta asceza fizica, atat de greu accesibila de cele mai multe ori in conditiile modernitatii.

Lumea de astăzi nu ne oferă o viaţă liniştită şi lungă.  Stresurile şi bolile, ameninţările naturii (încălzirea globală, incendiile, inundaţiile), războaiele şi problemele economice fac din viaţa noastră un iad!  Trebuie însă să avem curaj, căci şi în acest iad putem să aflăm Raiul şi să fim fericiţi!  Este de ajuns să găsim cheia care ne va deschide poarta Raiului pământesc.  Această cheie este ţinerea poruncilor lui Dumnezeu, Care ne grăieşte: „Fiul Meu, nu uita învăţătura Mea şi inima ta să păzească sfaturile Mele, căci lungime de zile şi ani de viaţă şi propăşire ţi se vor adăuga.”  Şi fireşte că Dumnezeu nu grăieşte minciuni!  Iar ştiinţa confirmă lucrul acesta.  De fiecare dată specialiştii fac descoperiri care demonstrează că „poruncile” Bisericii noastre – iubirea, iertarea, postul, rugăciunea şi celelalte – influenţează pozitiv sănătatea psihosomatică a omului.  Cum se întâmplă acest lucru minunat veÈ›i afla în paginile cărţii noastre.

Traducere din limba greacă de Pr. Victor Manolache

Această carte despre relaţia cu duhovnicul, despre problemele care pot apărea în ea şi despre rezolvarea lor, despre spovedanie şi raportul dintre aceasta şi bolile sufleteşti, aparţine arhi­man­dritului Vasilios Bacoianis, unul dintre duhovnicii cunoscuţi ai Greciei contemporane. Scrisă într-un limbaj uşor accesibil, plină de exemple concrete şi explicaţii la obiect, ea vine în ajutorul creştinilor vremurilor de acum, care au în general puţin timp la dispoziţie şi multă dorinţă de a-şi lămuri problemele legate de acest aspect fundamental al vieţii bisericeşti care este relaţia cu părintele duhovnicesc şi mărturisirea păcatelor.

Traducere din limba greaca de pr. Victor Manolache 

Anul aparitiei: 2012 

Cartea de față, pornind de la înțelegerile contemporane ale relației dintre femeie și Biserică, prezintă câteva chipuri de femei virtuoase – modele demne de urmat ale unor femei care răspund prin viețuirea lor multora dintre problemele, aparent de nerezolvat, ale zilelor noastre... 
De la cea dintâi femeie, Eva, până la Maica Domnului, prin care a venit Izbăvitorul, întâlnim un șir lung de femei dedicate credinței. Virtuțile și purtarea lor, responsabilitatea femeii în momente cruciale ale neamului omenesc – cu adevărat, una covârșitoare – sunt zugrăvite în rândurile de față cu o pană măiastră. 
Prin neascultare și păcat au venit moartea și stricăciunea pe pământ. Însă femeia n‑a încetat să nădăjduiască în mântuire și să se pună, prin harul lui Dumnezeu, în slujba Mântuitorului în lume...
 O carte, fără doar și poate, aducătoare de folos duhovnicesc.

Sfântul Gavriil ne îndeamnă prin explicarea vedeniei avute de maica Ecaterina – în care sunt înfăÈ›iÈ™ate atât fericirea drepţilor, cât şi chinurile păcătoşilor – să vedem cerul şi Biserica într-un fel care să ne apropie de Dumnezeu.
Duhul ispititor al vremii încearcă să‑l atragă pe om cu ispite şi plăceri trupeÈ™ti de tot felul, făcându-l să uite cu totul de suflet È™i de nevoile acestuia. Păcatele îi urâţesc pe oameni, şi orice lucru săvârÈ™it pe pământ îi va chinui în veÈ™nicie pe cei care nu se pocăiesc, pe când virtuţile, faptele bune şi iubirea vor dăinui veşnic în sufletul omului.
Descrierea fericirilor Raiului ne arată că există o altă lume în care trăiesc sufletele celor drepÈ›i, unde dom­nesc pacea şi frumuseţea. Să ajungi în acea lume e cu pu­tinţă doar prin credinÈ›a în Domnul nostru Iisus Hristos È™i printr‑o viaÈ›ă evlavioasă, pe când desfătarea de bunătăţile pământeÈ™ti, în deplină uitare de suflet È™i de nevoile acestuia, nu aduce pace È™i odihnă sufletului, ci dezamăgire şi nelinişte.
Doar o viaÈ›ă evlavioasă pe pământ este adevărata înţelepciune È™i numai aceasta aduce omului pacea, liniştea È™i bucuria, iar în viaÈ›a viitoare – fericirea veşnică.

O carte despre rostul faptelor bune, al virtuţilor,
al iubirii de aproapele, şi despre felul în care acestea
sunt răsplătite în viaţa de apoi.

Cei mai mulÈ›i dintre creÈ™tinii zilelor noastre nu s‑au născut într‑un mediu impregnat de duhovnicie, îndreptându-se către Biserică la o vârstă matură. Omul intră astfel într‑o lume nouă, complet necunoscută, care devine a sa – prefacerea treptată dintr‑un creÈ™tin cu numele într‑un creÈ™tin adevărat petrecându‑se cu multe È™i mari dificultăÈ›i. Ajutorul cuiva care se află în Biserică nu este deloc de prisos pentru un creştin aflat la început de cale, până când el va putea sta pe picioarele sale.

„Noi, creÈ™tinii” – după cum subliniază arhimandritul Lazăr AbaÈ™idze – „avem nevoie, dacă nu de sfaturi, atunci măcar să fim preveniÈ›i, pentru a nu rătăci de la cale È™i a cădea în prăpastie”.

Acesta este È™i scopul cărÈ›ii de faÈ›ă: o încercare de a răspunde unei chemări, de a aduce folos cu adevărat sau cel puÈ›in de a‑l ajuta pe aproapele nostru pe calea vieÈ›ii duhovniceÈ™ti È™i a petrecerii în Biserică.

în cele mai sălbatice locuri ale Sfântului ­Munte, unde puţinii pustnici care îndrăznesc să-şi facă sălaşul între stâncile abrupte şi prăpăstiile ameţitoare duc o viaţă greu de imaginat cu mintea ­orăşeanului ­obişnuit cu confortul civilizaţiei, a trăit, printre alţi ­oameni cereşti şi îngeri pământeşti, ­Bătrânul Filaret Pustnicul. Cu toate că simplitatea şi asprimea ascetică a ­nevoinţelor Bătrânului este cu neputinţă de urmat pentru cititorul obişnuit, exemplele oferite de el oferă chei simple pentru probleme centrale ale vieţii ­oricărui creştin: ­liniştea interioară, ­raporturile cu ­semenii, înfruntarea cu folos a lipsurilor, ­greutăţilor şi bolilor.

CUPRINS:

Prefata

Viata fericitului Filaret

1.Intalnirea mea cu fericitul Filaret

2.Vecinul parintelui Filaret, pustnicul rus Nikon

3.Batranul Filaret la manastirea Stavronikita

4.Portretul fericitului Filaret

5.Proorocie cu privire la Sfantul Munte

6.Traiul fericitului Filaret la Karoulia

7.Vizita la parintele Filaret

8.Pustnicul grec Gavriil, vecinul fericitului Filaret

9.Pustia Karoulia

10.Monahii de la Karoulia

11.Ultimul pelerinaj la Karoulia

Cuvinte de zidire duhovniceasca ale fericitului Filaret

Bibliografie

Ce este batranetea, de ce a fost ea daruita omului?  Care e rolul oamenilor in varsta in socie­tate?  Cum trebuie sa ne comportam cu batranii, cum sa ne raportam la ei?

Batranetea nu e doar o vreme oarecare din viata pamanteasca a omului, ci o perioada a exis­tentei omenesti daruita de Dumnezeu pentru adunarea roadelor vietii, ragazul menit cugetarii si meditarii asupra celor traite.  Batranetea e timpul in care nu doar cei in varsta, ci si cei din jur se cade sa cugete cu luare-aminte asupra sufletului.

Aceasta carte analizeaza diferitele ­aspecte ale raportarii credintei ortodoxe la batranete, cu­prinzand, totodata, o serie de sfaturi practice in privinta relatiilor complexe cu persoanele in ­varsta, in duhul dragostei crestine – caci in Hristos problemele varstnicilor si implicit ale batranetii isi gasesc singurul raspuns autentic.

Împărtăşirea cu Sfintele lui Hristos Taine este un moment de neîntrecută însemnătate în viaţa fiecărui creştin, căci Domnul Însuşi spune: Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi. De aceea, orice ne ajută să ne pregătim aşa cum se cuvine pentru primirea Trupului şi Sângelui Domnului reprezintă un sprijin de mare preţ pentru oricine vrea să intre în Împărăţia lui Dumnezeu.
Dintre Sfinţii Părinţi, care sunt cei mai în măsură să ne călăuzească pe calea împărtăşirii celei spre mântuire, Sfântul Ioan Gură de Aur a lăsat, poate, cele mai multe scrieri privitoare la nevoile practice ale mirenilor, şi deosebita lui sensibilitate pentru problemele acestora face ca învăţăturile sale să fie dintre cele mai limpezi şi lesne de urmat şi pentru cei ce trăiesc în zilele noastre.
Cu claritate şi uşurinţă în rostire, părintele arhimandrit Vasilios Bacoianis a cuprins dumnezeieştile lui învăţături în această nouă carte a sa, la fel de ac­ce­sibilă ca cele pentru care l-au îndrăgit deja cititorii români: o carte pentru toată lumea, ce ne va ajuta în­tr-o dimensiune esenţială a vieţii noastre creştine.

Adolescenţa este o perioadă dificilă nu doar pentru copiii care se maturizează, ci È™i pentru părinÈ›i. Se ajunge adeseori la răzvrătirea adolescenÈ›ilor, la un comportament pe care adulÈ›ii de cele mai multe ori nu sunt capabili să‑l gestioneze. Rolul părinÈ›ilor în această perioadă este de a le fi alături, de a-i iubi, de a se ruga pentru ei, căci prin răbdare îÈ™i vor dobândi sufletele...
Cum să procedăm din punct de vedere practic, ca părinÈ›i, cu copiii noÈ™tri? Cum să ne păstrăm auto­ri­ta­tea È™i în acelaÈ™i timp să ne bucurăm de încrederea ado­les­­cenÈ›ilor? Cum ar trebui să se comunice în perioada cea mai dificilă a creşterii lor? Cum să fie înÈ›eleÈ™i, să se ajungă la un limbaj comun?
Cartea de faÈ›ă încearcă să răspundă la toate aceste întrebări, deloc uÈ™oare pentru lumea tot mai complexă de astăzi, constituindu‑se într‑un îndrumar practic pentru părinÈ›ii cu copii la vârsta adolescenÈ›ei...

Volumul de faÈ›ă reprezintă ediÈ›ia revizuită a cărÈ›ilor: Cum să ne purtăm cu fiul adolescent È™i Cum să ne purtăm cu fiica adolescentă, apărute la Editura de Suflet în 2016.