Poveştile celor 12 prinţese şi împărătese sunt:

• - Prinţesa Apolinaria
• - Împărăteasa Teodora a II-a
• - Prinţesa Drosida
• - Alexandra, Împărăteasa
• - Împărăteasa Elena
• - Cneaghina Fevronia
• - Împărăteasa Ana
• -  Împărăteasa Irina
• - Prinţesa Casdoas
• - Nana, Împărăteasa Georgiei
• - Teodora, Împărăteasa lui Iustinian
• - Împărăteasa Teofana

(include CD audio)

Sofia, fetiţa care ştie să pună lumina pe pânză de tablouri, a moştenit acest talent de la bunicul ei, iconarul. Într-un peisaj aproape sălbatic, neschimbat de secole, pe culmea Doloşmanului, la graniţa dintre Dunăre şi mare, copila află multe taine, nu doar despre tinereţea şi viaţa bunicului ei, ci şi despre ce înseamnă pictarea de icoane şi despre de negrăit frumoasa, tainica şi minunata relaţie a omului cu Dumnezeu şi cu sfinţii.

Aceasta carte am cunoscut-o in anul 1944.  Aveam, pe atunci, cincisprezece ani.  Ea mi-a fost de mare folos, mai cu seama prin tema ei.  Din ea am aflat ca un crestin trebuie sa fie mereu multumit, pentru ca Dumnezeu asa il vrea pe om, sa fie multumit.  Citind aceasta carte, am luat aminte la tema ei, am luat aminte la faptul de a fi multumit si, cu toate ca nu mi-am urmarit multumirea in mod artificial, am avut in vedere totdeauna sa ma multumesc cu ce mi-a randuit Dumnezeu.  Cartea mi-a placut mult atunci cand am citit-o pentru prima data si mi-a parut rau ca n-am regasit-o de-a lungul anilor ce au trecut, desi mereu m-am interesat de ea si am recomandat-o celor cu care am venit in legatura.

Arhimandritul Teofil Paraian

Dragi copii, aţi deschis acum o carte minunată - o Carte Sfântă. Această carte ne povesteşte despre Fiul lui Dumnezeu Mîntuitorul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos Care a venit în lume să mântuiască oamenii de păcat şi de moarte...

Cititorul va afla in aceasta monografie scrierile pastorale ale Sfantului Nectarie catre ucenicele si fiicele sale duhovnicesti de la Manastirea Sfanta Treime din Egina, precum si alte scrisori, fragmente de predici si de scrieri, aparute pentru prima data in limba romana.

O carte este semnificativa daca reuseste sa ne adune in noi insine si sa ne puna in cumpana Duhului, recuperand in inimile noastre acele cuvinte fara de care nu putem exista.

Acele cuvinte sunt Hristos, Ortodoxie, Romania, adica valori pandite astazi de tot felul de primejdii si de care noi trebuie sa ne agatam cu o inversunare tot atat de mare ca a celor care vor sa le distruga.  Nu exista decat o singura Cale - cea a luptei nepotolite, pe viata si pe moarte, pentru ca astfel de cuvinte sa nu dispara, ci sa ne facavii.  Dar pentru asta trebuie sa avem un curaj nebun...

Sergiu Ciocarlan

„Nu ma rog sa ma faca Dumnezeu bine.  Ma rog sa ma faca bun.  N-am nici o indoiala ca Dumnezeu stie ca sufar.  Ma rog, totusi, pentru sufletul meu, pentru iertarea pacatelor mele.  O sa-L las pe Dumnezeu sa randuiasca.  Singurul lucru pe care-l fac este sa ma straduiesc sa ajung bun.”

Sfantul Porfirie Kavsokalyvitul

Cele 20 de cantece reunite in prezentul volum deconspira, pentru cititori, o alta latura total necunoscuta a stilului poetic al lui Radu Gyr.  Concepute dupa nasterea unicei sale fiice si dedicate ei, ciclul Stele pentru leagan face loc aparitiei unei alte identitati poetice, mai putin cunoscuta, dar puternic contrastanta in raport cu eticheta lirica recunoscuta a poeziei de detentie care l-a consacrat.  Astfel vom descoperi incet, la Radu Gyr, o alta zona a sensibilitatii sale, izvorata din ipostaza de parinte, din care se nasc bijuterii lirice splendide, reliefate de o blandete si o delicatete nebanuite, de o gingasie moale, de o puritate  sonora limpede si senina, toate reunite sub bolta dragostei pentru fetita lui.

Parintele ieromonah Ilarion (adormit in Domnul pe data de 18 septembrie 1873), steretul de la Optina, duhovnicul manastirii si conducatorul Schitului de pe langa Sihastrie, in lume Rodion Nikitici ponomariov, s-a nascut in noaptea de Pasti, pe data de 8 spre 9 aprilie 1805.Referitor la copilarie si prima tinerete, o parte a petrecut-o in judetul Novohoioporsk, gubernia Voronej, iar cealalta, incepand cu luna decembrie 1825, in orasul Moscova. Apoi, in anul 1826, la varsta de 25 de ani si opt luni, Rodion Nikitici s-a mutat cu familia in orasul Saratov, unde a petrecut noua ani de viata activa si fructuoasa. Facea parte dintr-o familie de negustor, dar de meserie era croitor si proprietar de ateliere si magazine de confectii, de incaltaminte si produse de iuft. Rodion Nikitici, fiind un pastrator fidel al poruncilor Bisericii Ortodoxe, gasea si in familie hrana pentru evlavia sa, implinind neabatut obligatiile crestinesti prin biserica sa de acasa - artelul muncitorilor; dar si aceasta lucrare era insuficienta pentru natura energica a sarguinciosului fiu al Bisericii...