Sfantul Dionisie Smeritul si Areopagitul, parintele erei crestine

Format: 14x21 cm
ISBN: 978-973-7636-57-7
Status: momentan indisponibil

Sfantul Dionisie Smeritul si Areopagitul, parintele erei crestine

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Proxima
Numar de pagini: 216

Credinta, stiinta, curatie, jertfelnicie si cea mai mare inaltare catre Dumnezeu si daruire catre oameni a avut si Cuviosul Dionisie Smeritul si Areopagitul. A dovedit-o in cele cateva decenii petrecute in slujba Bisericii din Tomis, din Constantinopol, din Roma si din Sicilia. Si-a aratat si si-a cultivat insusirile sale exceptionale in intreg veacul al VI-lea european. De numele sau se leaga indeosebi realizarea Erei crestine si alte opere, despre care se vorbeste in cuprinsul acestul volum. Dintre acestea, se vede astazi tot mai mult, trebuie sa-i atribuim tratatele pseudoareopagitice.

Pret: 45.00 LEI   
Momentan indisponibil


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare


    • De ce, oare, această iniÈ›iativă care comportă multă muncă, dificultăÈ›i, timp È™i investiÈ›ie materială? Răspunsul este simplu. Poporul cel dreptcredincios are nevoie de „chipuri de pocăinÈ›ă” cum rosteÈ™te o rugăciune din canonul de pregătire pentru primirea Sfintei ÎmpărtăÈ™anii. Poporul lui Hristos din România este însetat de „apa cea vie”, este înfometat după „pâinea cea spre fiinÈ›ă”.
      „Chipuri de pocăinÈ›ă” găsim în viaÈ›a sfinÈ›ilor din primele veacuri creÈ™tine, în viaÈ›a sfinÈ›ilor cu care Dumnezeu a binecuvântat neamul românesc.
      „Chipuri de pocăinÈ›ă” găsim, de asemenea, în viaÈ›a bineplăcuÈ›ilor lui Dumnezeu care au odrăslit în sânul altor popoare. CuvioÈ™ii StareÈ›i de la Optina se numără printre aceste „chipuri de pocăinÈ›ă”, printre „geniile sfinÈ›eniei” spre care se îndreaptă omul contemporan în căutare de odihnă sufletească.
      IntenÈ›ia publicării unei colecÈ›ii dedicate vieÈ›ii mănăstireÈ™ti de la Optina are È™i un alt scop È™i anume: tot ceea ce s-a petrecut ca viaÈ›ă monahală autentică timp de peste 100 de ani la Optina se datorează influenÈ›ei exercitate asupra Lavrei de Sfântul Paisie Velicicovski de la Mănăstirea NeamÈ›. În viaÈ›a celor 14 stareÈ›i ai Optinei, canonizaÈ›i de Biserica Ortodoxă Rusă în 1996, se descoperă amprenta geniului paisian.
      După moartea Sf. Paisie, ucenicii săi au mers în Rusia È™i prin intermediul lor s-a născut fenomenul numit „Optina”. Timp de peste 100 de ani după moartea Sfântului Paisie Velicicovski, monahismul din Èšările Române, din Rusia È™i din alte părÈ›i ale Bisericii Ortodoxe a fost influenÈ›at de lucrarea duhovnicească a Mănăstirii NeamÈ› de la sfârÈ™itul secolului al XVIII-lea.
      Vremurile au fost grele pentru Rusia în tot veacul XX, iar pentru România nu tocmai uÈ™oare. InfluenÈ›a vieÈ›ii duhovniceÈ™ti rezultată din lucrarea Sfântului Paisie s-a diminuat considerabil.
      Redescoperirea Filocaliei prin traducerile Părintelui Dumitru Stăniloae, revigorarea monahismului atonit, traducerile din SfinÈ›ii PărinÈ›i, redobândirea libertăÈ›ii în spaÈ›iul Europei răsăritene după 1990 au oferit cadrul necesar redescoperirii cu mai multă vigoare a influenÈ›ei Sfântului Paisie asupra vieÈ›ii creÈ™tine ortodoxe.
      Publicarea colecÈ›iilor dedicate stareÈ›ilor mănăstirii Optina se doreÈ™te a fi, aÈ™adar, È™i un omagiu adus Sfântului Paisie de la NeamÈ›.
      Prin intermediul acestei colecÈ›ii creÈ™tinul de azi intră în legătură cu un izvor de viaÈ›ă care-l adapă autentic în setea lui după sens, lumină, în setea lui după Dumnezeu. ViaÈ›a È™i învăÈ›ăturile stareÈ›ilor de la Optina arată, dincolo de locul È™i timpul în care ei au trăit, că existenÈ›a omului fără Hristos È™i fără Evanghelie, fără Biserică, este un non-sens, o confuzie, o disperare fără leac. Spre stareÈ›ii de la Optina, în veacul al XIX-lea È™i începutul veacului XX, se îndreptau pentru cuvânt duhovnicesc mulÈ›imi de călugări, È›ărani È™i moÈ™ieri, prinÈ›i È™i intelectuali. De ce? Pentru că trăiau dramatic golul din ei È™i simÈ›eau că la umbra sfinÈ›ilor de la Optina găseau izvorul umplerii vieÈ›ii lor cu duh È™i adevăr.
      Astăzi, omenirea trăieÈ™te È™i mai dramatic decât în veacurile XIX È™i XX, tragedia singurătăÈ›i, a disperării, a lipsei de libertate lăuntrică. Unde să alerge omul de azi pentru a-È™i regăsi echilibru vieÈ›ii interioare È™i, prin aceasta, să redescopere sensul existenÈ›ei sale?
      Răspunsul nu este È™i nu poate fi altul decât: HRISTOS. „VeniÈ›i la mine toÈ›i cei osteniÈ›i È™i împovăraÈ›i È™i Eu vă voi odihni pe voi.” (Matei 11, 28) Numai trăirea întru Hristos umple existenÈ›a omului.
      Spre Hristos ne conduce Liturghia, ne conduce Filocalia, ne conduce bucuria lăuntrică a rugăciunii minÈ›ii È™i a inimii, ne conduce lupta cu mândria, ne conduce iubirea de vrăjmaÈ™i. Toate aceste căi ne conduc spre Hristos È™i călăuză avem pe cei ce au parcurs acelaÈ™i drum: pustnicii din Egipt sau cei din CarpaÈ›i, cuvioÈ™ii din Athos sau cei de la Optina.
      Rog pe Dumnezeu să binecuvinteze strădania traducătorului, Părintele Profesor Teoctist Caia È™i a ostenitorilor din cadrul Editurii È™i Tipografiei Mitropoliei Moldovei È™i Bucovinei care fac posibilă publicarea colecÈ›iei „CuvioÈ™i stareÈ›i de la Optina”.
      Dumnezeu să te binecuvinteze È™i pe tine, cititorule al acestei cărÈ›i, conducându-te prin pocăinÈ›ă, rugăciune È™i iubire, la viaÈ›a în Hristos, singura care-È›i va oferi bucurii adevărate, libertate reală È™i lumină în viaÈ›ă. († TEOFAN, Mitropolitul Moldovei È™i Bucovinei)

Carti scrise de acelasi autor

    • CUPRINS
      Prefata (Edward G. Farrugia, S. J.)... 13
      Cateva date despre viata sa si despre pasiunea sa covarsitoare... 14
      Preocuparea majora si diversele sale aplicatii... 21
      Cai si modalitati de exprimare a unei opinii... 25
      Vocatie si activitati secundare... 30
      Concluzii... 33
      PrefaTa la ediTia a doua (Edward G. Farrugia, S. J.)... 35
      Despre autenticitatea Anaforalei Sf. Ioan Gura de Aur... 39
      Magnum Opus... 41
      Refl ectii asupra metodei lui Taft... 43
      O modifi care a metodei lui Taft: dinspre centru spre periferie... 45
      Studii in alte domenii... 47
      Medalion comemorativ... 48
      Bibliografi a autorului... 51
      Abrevierile si lucrarile citate in forma abreviata... 101
      Multumiri... 111
      Introducere... 113
      Obiectivul si scopul studiului... 115
      Geneza studiului... 117
      Liturgica comparata audiata: o nota privind metoda... 119
      Izvoarele... 121
      Precizare privind nomenclatura... 121
      6 Cuprins
      Cap. I ‒ Dipticele: natura, denumire Si scop... 123
      A. Diptice, mijlociri, aclamatii... 123
      B. Nomenclatura... 129
      C. Practica liturgica bizantina actuala... 131
      I. Dipticele celor morti... 131
      1. Ecfonisul proestosului... 131
      2. Dipticele diaconale... 132
      II. Dipticele celor vii... 133
      1. Ecfonisul proestosului... 134
      2. Dipticele diaconale... 135
      III. Dipticele celor vii la Liturghia arhiereasca... 136
      1. Manuscrisele medievale... 136
      2. Un text modern de la Ierusalim... 137
      3. Practica actuala... 140
      a. Liturghia patriarhala... 140
      b. Liturghia episcopala... 140
      IV. Exclamatia Si pe/pentru toti si pe/pentru toate... 142
      Concluzii... 143
      Cap. II ‒ Fundalul: Dipticele liturgice rasaritene
      in izvoarele timpurii... 147
      A. Prezentarea aspectului analizat... 147
      I. Rugaciuni, mijlociri, diptice... 147
      II. Locul originar al dipticelor... 151
      III. Prin ce difera mijlocirile anaforale de dipticele?... 154
      B. Nomina in izvoarele timpurii... 157
      1. Ignatie al Antiohiei... 157
      2. Ciprian al Cartaginei... 158
      C. Izvoarele antichitatii tarzii... 158
      I. Egipt... 158
      1. Evhologhionul lui Serapion... 158
      Cuprins 7
      2. Papirusul Strasbourg... 160
      3. Didascalia Arabica... 161
      II. Palestina... 162
      1. Chiril (Ioan II) al Ierusalimului... 162
      2. Ieronim... 163
      3. Testamentum Domini... 164
      III. Cipru... 165
      IV. Antiohia... 166
      1. Constitutiile Apostolice... 166
      2. Teodor al Mopsuestiei... 166
      3. Ioan Hrisostom... 166
      V. Cilicia... 172
      1. Teodor al Mopsuestiei... 172
      2. Dionisie Pseudo-Areopagitul... 173
      3. Sinodul de la Mopsuestia din 550... 174
      VI. Mesopotamia Vest-Siriana... 178
      1. Iacob de Sarug... 178
      2. Canoanele lui Marutas... 180
      VII. Mesopotamia Est-Siriana... 182
      1. Narsai... 182
      2. Gabriel de Basra... 183
      Concluzii... 184
      Cap. III ‒ Dipticele in afara BizanTului... 187
      A. Palestina... 187
      I. Dipticele aghiopolite din codicele Sinai Gr. 1040... 187
      II. Dipticele metrice din codicele Sava 153... 192
      III. Concluzia A: dipticele palestiniene ale
      Liturghiei Sf. Iacov... 193
      B. Dipticele armene... 193
      I. Pataragul... 193
      8 Cuprins
      II. Talcuitorii Liturghiei armene... 197
      1. Hosrov Anjewac῾i... 197
      2. Nersēs Lambronac῾i... 197
      3. YovhannÄ“s Arčišec῾i... 198
      III. Concluzia B: dipticele armene... 198
      C. Siria si Mesopotamia... 199
      I. Dipticele din Mesopotamia si Cartea Vietii... 199
      1. Talcuitorii... 199
      2. Izvoare mesopotamiene ulterioare... 200
      3. Šararul maronit... 201
      II. Dipticele siro-antiohiene... 202
      III. Concluzia C: dipticele in izvoarele siriace... 204
      D. Dipticele egiptene... 204
      I. Mijlocirile copte astazi... 205
      II. Dipticele etiopiene... 206
      III. Faclia din intuneric... 207
      IV. Fragmente dipticale... 208
      1. Papirusul Cairo 10395A... 210
      2. Papirusul Berlin 3602... 210
      3. Dipticul Luxor... 212
      4. Dipticul Boston... 215
      5. Papirusul Viena... 215
      6. Coptica Lovaniensia 28... 216
      7. Dipticele din Codicele British Library Add. 17195... 217
      8. Papirusul Londra 514... 218
      9. Papirusul Londra 513... 220
      10. Papirusul Londra 155... 221
      11. Papirusul Londra 971... 222
      V. Concluzia D: dipticele in Egipt... 222
      Cuprins 9
      Cap. IV ‒ Dipticele bizantine ale morTilor:
      istorie Si liturghie... 227
      A. Izvoarele istorice... 227
      I. Ioan Hrisostom... 227
      1. Omilia 21 la Faptele Apostolilor... 227
      2. Ioan Hrisostom si dipticele in perioada exilului
      si mortii sale... 229
      II. Izvoare ulterioare... 233
      1. Pomenirea Nascatoarei de Dumnezeu... 233
      2. Sinodul de la Constantinopol din anul 518... 235
      3. Maxim Marturisitorul... 236
      B. Izvoarele liturgice... 238
      I. Protheoria... 238
      II. Dipticele pastrate in izvoarele liturgice... 240
      1. Versiunea lui Leon Thuscus... 240
      2. Evhologhioanele si Diataxele manuscrise... 242
      III. Degenerarea dipticelor... 244
      1. Evhologhioanele si Diataxele... 244
      2. „Dipticul” lui Cozza-Luzi... 246
      IV. Un diptic italo-grecesc... 247
      V. Editia princeps a Qundāq-ului melchit... 249
      VI. Unde erau proclamate dipticele celor morti?... 251
      VII. Excurs: Irmosul Nascatoarei de Dumnezeu
      „Vrednic este cu adevarat…”... 251
      Concluzii... 253
      Cap. V ‒ Dipticele bizantine ale celor vii:
      istorie Si liturghie... 255
      A. Izvoarele istorice... 255
      I. Ierarhia 1: pomenirile intereclesiale dintre patriarhii... 255
      1. Controversa monofi zita timpurie... 255
      2. Schisma acachiana... 256
      10 Cuprins
      3. Cele trei capitole si Sinodul Constantinopol II... 258
      4. Izvoare ulterioare: relatiile cu Roma... 259
      5. O precizare: Unirea de la Florenta... 261
      II. Ierarhia 2: pomenirile intereparhiale
      in cadrul patriarhiilor... 265
      1. In Patriarhia Antiohiei... 265
      2. In Patriarhia Constantinopolului... 265
      III. Ierarhia 3: dipticele locale eparhiale... 267
      IV. Pomenirea suveranilor... 268
      B. Izvoarele liturgice... 269
      I. Ecfonisul initial al proestosului... 269
      1. Textul receptus... 269
      2. Particularitatea italo-greceasca... 273
      3. Locul ecfonisului... 274
      II. Dipticele diaconale... 274
      1. Evhologhioanele manuscrise... 274
      a. Grott aferrata Gb IV... 275
      b. Sinai Gr. 958... 276
      c. Oxford Bodleian Auct. E. 5. 13... 276
      d. Τextul receptus... 276
      2. Manuscrisele diaconiconului... 277
      a. Sinai Gr. 1040... 277
      b. Paris Gr. 2509... 279
      3. Versiunea latina a lui Leon Thuscus... 279
      4. Diataxele... 282
      a. Moscova Sinod Gr. 381 (275)... 282
      b. Vatican Gr. 573... 283
      c. Vatoped 133 (744)... 283
      5. Editia princeps a Qundāqului melchit... 283
      III. Rafi nari ulterioare ale dipticelor arhieresti... 285
      Cuprins 11
      1. Versiunea araba veche a Anaforalei Sf. Ioan Gura de Aur.. 285
      2. Arhieraticonul lui Ghemistos... 287
      3. Jurnalul arhidiaconului Paul din Alep... 288
      4. Proskinitarul lui Arsenie Suhanov... 289
      5. Diataxa patriarhului Atanasie III... 291
      6. Cinovnikul de la Holmogori... 292
      7. Cinovnikul de la Moscova... 292
      IV. Permisiunea data staretilor de a folosi
      anaforaua numelor... 293
      V. Variante ale exclamatiei:
      Si pe/pentru toti si pe/pentru toate... 293
      VI. Cand erau proclamate dipticele celor vii?... 294
      Concluzii... 296
      Excurs... 299
      Cap. VI ‒ Aspecte disputate privind dipticele bizantine:
      cine, unde Si in ce ordine?... 303
      A. Cine era pomenit cu numele in dipticele bizantine?... 303
      I. Dipticele celor vii... 305
      1. Demnitarii din ierarhie... 305
      2. Suveranii... 306
      II. Dipticele celor morti... 307
      1. Ierarhia... 307
      2. Suveranii... 309
      III. Includerea Sinoadelor in diptice... 310
      IV. Erau pomenite in diptice si alte persoane?... 310
      B. Locul originar si succesiunea dipticelor
      in Liturghia bizantina... 312
      I. Ioan Hrisostom... 312
      II. Maxim Marturisitorul... 315
      III. Sinodul de la Constantinopol din 518... 317
      12 Cuprins
      IV. Epistola adresata papei Hormisdas... 319
      V. Epistola lui Iacob al Edesei... 320
      Concluzii... 321
      Concluzii: o taxonomie a dipticelor... 325
      Localizare... 325
      Tipuri de diptice... 326
      1. Dipticele ierarhice... 328
      2. Dipticele de comuniune... 328
      3. Dipticele confesionale... 328
      4. Dipticele mixte... 329
      Caracteristici structurale... 330
      1. Antiohia... 330
      2. Ierusalim... 330
      3. Alexandria... 330
      De ce diptice?... 331
      Amplifi care si declin... 332
      Consideratii pastorale... 335
      Index de manuscrise... 339
      Index general... 343
      Postfata... 363CUPRINS
      Prefata (Edward G. Farrugia, S. J.)... 13
      Cateva date despre viata sa si despre pasiunea sa covarsitoare... 14
      Preocuparea majora si diversele sale aplicatii... 21
      Cai si modalitati de exprimare a unei opinii... 25
      Vocatie si activitati secundare... 30
      Concluzii... 33
      PrefaTa la ediTia a doua (Edward G. Farrugia, S. J.)... 35
      Despre autenticitatea Anaforalei Sf. Ioan Gura de Aur... 39
      Magnum Opus... 41
      Refl ectii asupra metodei lui Taft... 43
      O modifi care a metodei lui Taft: dinspre centru spre periferie... 45
      Studii in alte domenii... 47
      Medalion comemorativ... 48
      Bibliografi a autorului... 51
      Abrevierile si lucrarile citate in forma abreviata... 101
      Multumiri... 111
      Introducere... 113
      Obiectivul si scopul studiului... 115
      Geneza studiului... 117
      Liturgica comparata audiata: o nota privind metoda... 119
      Izvoarele... 121
      Precizare privind nomenclatura... 121
      6 Cuprins
      Cap. I ‒ Dipticele: natura, denumire Si scop... 123
      A. Diptice, mijlociri, aclamatii... 123
      B. Nomenclatura... 129
      C. Practica liturgica bizantina actuala... 131
      I. Dipticele celor morti... 131
      1. Ecfonisul proestosului... 131
      2. Dipticele diaconale... 132
      II. Dipticele celor vii... 133
      1. Ecfonisul proestosului... 134
      2. Dipticele diaconale... 135
      III. Dipticele celor vii la Liturghia arhiereasca... 136
      1. Manuscrisele medievale... 136
      2. Un text modern de la Ierusalim... 137
      3. Practica actuala... 140
      a. Liturghia patriarhala... 140
      b. Liturghia episcopala... 140
      IV. Exclamatia Si pe/pentru toti si pe/pentru toate... 142
      Concluzii... 143
      Cap. II ‒ Fundalul: Dipticele liturgice rasaritene
      in izvoarele timpurii... 147
      A. Prezentarea aspectului analizat... 147
      I. Rugaciuni, mijlociri, diptice... 147
      II. Locul originar al dipticelor... 151
      III. Prin ce difera mijlocirile anaforale de dipticele?... 154
      B. Nomina in izvoarele timpurii... 157
      1. Ignatie al Antiohiei... 157
      2. Ciprian al Cartaginei... 158
      C. Izvoarele antichitatii tarzii... 158
      I. Egipt... 158
      1. Evhologhionul lui Serapion... 158
      Cuprins 7
      2. Papirusul Strasbourg... 160
      3. Didascalia Arabica... 161
      II. Palestina... 162
      1. Chiril (Ioan II) al Ierusalimului... 162
      2. Ieronim... 163
      3. Testamentum Domini... 164
      III. Cipru... 165
      IV. Antiohia... 166
      1. Constitutiile Apostolice... 166
      2. Teodor al Mopsuestiei... 166
      3. Ioan Hrisostom... 166
      V. Cilicia... 172
      1. Teodor al Mopsuestiei... 172
      2. Dionisie Pseudo-Areopagitul... 173
      3. Sinodul de la Mopsuestia din 550... 174
      VI. Mesopotamia Vest-Siriana... 178
      1. Iacob de Sarug... 178
      2. Canoanele lui Marutas... 180
      VII. Mesopotamia Est-Siriana... 182
      1. Narsai... 182
      2. Gabriel de Basra... 183
      Concluzii... 184
      Cap. III ‒ Dipticele in afara BizanTului... 187
      A. Palestina... 187
      I. Dipticele aghiopolite din codicele Sinai Gr. 1040... 187
      II. Dipticele metrice din codicele Sava 153... 192
      III. Concluzia A: dipticele palestiniene ale
      Liturghiei Sf. Iacov... 193
      B. Dipticele armene... 193
      I. Pataragul... 193
      8 Cuprins
      II. Talcuitorii Liturghiei armene... 197
      1. Hosrov Anjewac῾i... 197
      2. Nersēs Lambronac῾i... 197
      3. YovhannÄ“s Arčišec῾i... 198
      III. Concluzia B: dipticele armene... 198
      C. Siria si Mesopotamia... 199
      I. Dipticele din Mesopotamia si Cartea Vietii... 199
      1. Talcuitorii... 199
      2. Izvoare mesopotamiene ulterioare... 200
      3. Šararul maronit... 201
      II. Dipticele siro-antiohiene... 202
      III. Concluzia C: dipticele in izvoarele siriace... 204
      D. Dipticele egiptene... 204
      I. Mijlocirile copte astazi... 205
      II. Dipticele etiopiene... 206
      III. Faclia din intuneric... 207
      IV. Fragmente dipticale... 208
      1. Papirusul Cairo 10395A... 210
      2. Papirusul Berlin 3602... 210
      3. Dipticul Luxor... 212
      4. Dipticul Boston... 215
      5. Papirusul Viena... 215
      6. Coptica Lovaniensia 28... 216
      7. Dipticele din Codicele British Library Add. 17195... 217
      8. Papirusul Londra 514... 218
      9. Papirusul Londra 513... 220
      10. Papirusul Londra 155... 221
      11. Papirusul Londra 971... 222
      V. Concluzia D: dipticele in Egipt... 222
      Cuprins 9
      Cap. IV ‒ Dipticele bizantine ale morTilor:
      istorie Si liturghie... 227
      A. Izvoarele istorice... 227
      I. Ioan Hrisostom... 227
      1. Omilia 21 la Faptele Apostolilor... 227
      2. Ioan Hrisostom si dipticele in perioada exilului
      si mortii sale... 229
      II. Izvoare ulterioare... 233
      1. Pomenirea Nascatoarei de Dumnezeu... 233
      2. Sinodul de la Constantinopol din anul 518... 235
      3. Maxim Marturisitorul... 236
      B. Izvoarele liturgice... 238
      I. Protheoria... 238
      II. Dipticele pastrate in izvoarele liturgice... 240
      1. Versiunea lui Leon Thuscus... 240
      2. Evhologhioanele si Diataxele manuscrise... 242
      III. Degenerarea dipticelor... 244
      1. Evhologhioanele si Diataxele... 244
      2. „Dipticul” lui Cozza-Luzi... 246
      IV. Un diptic italo-grecesc... 247
      V. Editia princeps a Qundāq-ului melchit... 249
      VI. Unde erau proclamate dipticele celor morti?... 251
      VII. Excurs: Irmosul Nascatoarei de Dumnezeu
      „Vrednic este cu adevarat…”... 251
      Concluzii... 253
      Cap. V ‒ Dipticele bizantine ale celor vii:
      istorie Si liturghie... 255
      A. Izvoarele istorice... 255
      I. Ierarhia 1: pomenirile intereclesiale dintre patriarhii... 255
      1. Controversa monofi zita timpurie... 255
      2. Schisma acachiana... 256
      10 Cuprins
      3. Cele trei capitole si Sinodul Constantinopol II... 258
      4. Izvoare ulterioare: relatiile cu Roma... 259
      5. O precizare: Unirea de la Florenta... 261
      II. Ierarhia 2: pomenirile intereparhiale
      in cadrul patriarhiilor... 265
      1. In Patriarhia Antiohiei... 265
      2. In Patriarhia Constantinopolului... 265
      III. Ierarhia 3: dipticele locale eparhiale... 267
      IV. Pomenirea suveranilor... 268
      B. Izvoarele liturgice... 269
      I. Ecfonisul initial al proestosului... 269
      1. Textul receptus... 269
      2. Particularitatea italo-greceasca... 273
      3. Locul ecfonisului... 274
      II. Dipticele diaconale... 274
      1. Evhologhioanele manuscrise... 274
      a. Grott aferrata Gb IV... 275
      b. Sinai Gr. 958... 276
      c. Oxford Bodleian Auct. E. 5. 13... 276
      d. Τextul receptus... 276
      2. Manuscrisele diaconiconului... 277
      a. Sinai Gr. 1040... 277
      b. Paris Gr. 2509... 279
      3. Versiunea latina a lui Leon Thuscus... 279
      4. Diataxele... 282
      a. Moscova Sinod Gr. 381 (275)... 282
      b. Vatican Gr. 573... 283
      c. Vatoped 133 (744)... 283
      5. Editia princeps a Qundāqului melchit... 283
      III. Rafi nari ulterioare ale dipticelor arhieresti... 285
      Cuprins 11
      1. Versiunea araba veche a Anaforalei Sf. Ioan Gura de Aur.. 285
      2. Arhieraticonul lui Ghemistos... 287
      3. Jurnalul arhidiaconului Paul din Alep... 288
      4. Proskinitarul lui Arsenie Suhanov... 289
      5. Diataxa patriarhului Atanasie III... 291
      6. Cinovnikul de la Holmogori... 292
      7. Cinovnikul de la Moscova... 292
      IV. Permisiunea data staretilor de a folosi
      anaforaua numelor... 293
      V. Variante ale exclamatiei:
      Si pe/pentru toti si pe/pentru toate... 293
      VI. Cand erau proclamate dipticele celor vii?... 294
      Concluzii... 296
      Excurs... 299
      Cap. VI ‒ Aspecte disputate privind dipticele bizantine:
      cine, unde Si in ce ordine?... 303
      A. Cine era pomenit cu numele in dipticele bizantine?... 303
      I. Dipticele celor vii... 305
      1. Demnitarii din ierarhie... 305
      2. Suveranii... 306
      II. Dipticele celor morti... 307
      1. Ierarhia... 307
      2. Suveranii... 309
      III. Includerea Sinoadelor in diptice... 310
      IV. Erau pomenite in diptice si alte persoane?... 310
      B. Locul originar si succesiunea dipticelor
      in Liturghia bizantina... 312
      I. Ioan Hrisostom... 312
      II. Maxim Marturisitorul... 315
      III. Sinodul de la Constantinopol din 518... 317
      12 Cuprins
      IV. Epistola adresata papei Hormisdas... 319
      V. Epistola lui Iacob al Edesei... 320
      Concluzii... 321
      Concluzii: o taxonomie a dipticelor... 325
      Localizare... 325
      Tipuri de diptice... 326
      1. Dipticele ierarhice... 328
      2. Dipticele de comuniune... 328
      3. Dipticele confesionale... 328
      4. Dipticele mixte... 329
      Caracteristici structurale... 330
      1. Antiohia... 330
      2. Ierusalim... 330
      3. Alexandria... 330
      De ce diptice?... 331
      Amplifi care si declin... 332
      Consideratii pastorale... 335
      Index de manuscrise... 339
      Index general... 343
      Postfata... 363

    • La Editura Doxologia a apărut în colecÈ›ia Patristica, seria Studii (nr. 3), lucrarea binecunoscutului teolog ortodox francez Jean-Claude Larchet, Sfântul Maxim Mărturisitorul. O introducere. Cartea reprezintă traducerea actualizată de autor pentru ediÈ›ia în limba română, a lucrării Saint Maxime le Confesseur (580-662), apărută la Éditions du Cerf, Paris, 2003, în colecÈ›ia „Initiations aux Pères de l’Église”. Versiunea românească, care apare astfel înaintea celei de a doua ediÈ›ii franceze, aflată în pregătire pentru a fi publicată tot în acest an, este tradusă de doamna Marinela Bojin, principalul traducător în limba română a lucrărilor lui Jean-Claude Larchet È™i atent editată de Pr. DragoÈ™ Bahrim. 
      Jean-Claude Larchet este recunoscut astăzi drept unul din cei mai reputaÈ›i specialiÈ™ti în teologia Sfântului Maxim Mărturisitorul, deÈ™i preocupările sale ocupă o zonă mult mai largă de interes (spiritualitatea ortodoxă, teologia dogmatică, bioetica, È™i altele). Între lucrările sale dedicate marelui Părinte bizantin, menÈ›ionăm de asemenea: La Divinisation de l’homme selon saint Maxime le Confesseur (1996) È™iMaxime le Confesseur, médiateur entre l’Orient et l’Occident (1998, publicat în limba română la Editura Doxologia în 2010). De asemenea, a depus un efort considerabil în ultimii 20 de ani pentru editarea în limba franceză a operelor Sfântului Maxim publicând pe rând Răspunsuri către Talasie (1992, ediÈ›ie nouă revizuită în 2010-2013) Ambigua (1994), Epistole (1996), Opuscule teologice È™i polemice (1996), Întrebări È™i nedumeriri (1999). 
      Volumul publicat acum la IaÈ™i, deÈ™i este structurat după metoda clasică a lucrărilor de patrologie, cuprinzând trei capitole principalele: viaÈ›a, opera È™i învăÈ›ătura Sfântului Maxim, este însă un adevărat bilanÈ› al cercetărilor maximiene până în momentul de faÈ›ă. Aici se găsesc în sinteză rezultatele tuturor direcÈ›iilor din care a fost analizat Sfântul Maxim. Teologia Sfântului este prezentată în cel de al treilea capitol în mod analitic È™i aproape didactic, multe noÈ›iuni È™i elemente care fac foarte dificil scrisul Sfântului devenind aici foarte accesibile. De asemenea, prin lectura fiecărei secÈ›iuni, prin bogatele note bibliografice, cititorul ia contact cu cele mai reprezentative exegeze la scrierile Mărturisitorului, sau poate găsi referinÈ›e consistente la întreaga operă a Sfântului în legătură cu orice temă chestionată. 
      FaÈ›ă de ediÈ›ia precedentă în limba franceză din 2003, ediÈ›ia românească a fost consistent completată È™i actualizată. ReferinÈ›ele bibliografice au fost actualizate în întreaga lucrare, iar bibliografia volumului este una exhaustivă, la nivelul anului 2013, întinsă pe 120 de pagini, conÈ›inând inclusiv toate referinÈ›ele la ediÈ›iile operelor È™i la lucrările în limba română scrise despre Sfântul Maxim Mărturisitorul. 
      Cartea este un indispensabil instrument de lucru ce se adresează deopotrivă celor care se iniÈ›iază în studiul teologiei ortodoxe È™i patrologiei, elevi, studenÈ›i sau simpli credincioÈ™i interesaÈ›i de gândirea fecundă a Sfântului Maxim È™i care vor să ia un prim contact cu poziÈ›iile sale teologice, dar este foarte utilă È™i specialiÈ™tilor care vor găsi în ea o sinteză completă È™i precisă despre cel care este socotit astăzi drept cel mai important teolog bizantin al primului mileniu.

watch series