Editura Evanghelismos - Libraria ta virtuala!
Carti online gratuite (nou)

In volumul de fata sunt analizate 20 de lucrari. Autorii acestor lucrari sunt cu totii monahi athoniti si impartasesc aceleasi idei si preocupari. De asemenea, ei sunt apropiati de vremurile noastre. majoritatea inca traiesc si sunt persoane pe care le-am intalnit si intervievat. Titlul Mesaje din Sfantul Munte i-a fost conferit acestui volum, intrucat toate recenziile-analize apartin unor lucrari scrise de catre monahi athoniti si contin importante mesaje pentru omenirea contemporana cu privire la subiecte legate de monahism, umanism, laicitate, , civilizatie tehnologica si educatie; stari psihice precum: angoasa, depresia, seninatatea, si bucuria; preocupari precum postul si rugaciunea si inalte trepte duhovnicesti ale virtutii, sfinteniei si mantuirii. Constantine Cavarnos Traducere de Profesor Paul Balan

Ambele volume ale cărÈ›ii de faÈ›ă(primul terminat în 1972, al doilea în 1973) trădează efortul disperat al părintelui Marcu de a descoperi „prezenÈ›a reală a lui Dumnezeu” în „rugăciunea lui Iisus”, pe care el nu s-a mulÈ›umit doar s-o teoretizeze, cum ar părea la prima vedere, cât mai ales s-o trăiască, ca metodă de echilibrare sufletească într-o lume profund tulburată de presiunea politică, socială È™i psihologică masivă exercitată de propaganda materialist-vulgară a momentului; un materialism care, spre marea durere a autorului cărÈ›ii de faÈ›ă, pătrunsese adânc È™i în mediile bisericeÈ™ti, în special în rândurile clerului mediu È™i înalt, punând în umbră (dacă nu chiar aruncând în dispreÈ› È™i în uitare) marea temă a „rugăciunii”.

Secolul al XVI-lea a fost secolul marilor prigoane. Cu toate acestea, s-au pastrat multe istorisiri si povestiri deosebite de la cei care au cunoscut indeaproape dragostea si virtutea Sfantului David, care au auzit invatatura lui si au admirat prezenta sa luminoasa. Exista asadar, multe date si povestiri care pot completa chiar cu amanunte biografia alcatuita de monahul Hristofor. Scrisa in limba greaca veche, neinteleasa astazi de oamenii simpli si de tinerii care nu o mai invata in scoli, biografia aceasta prezinta in linii generale viata Sfantului.

(lipsa text)

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu si al Maicii Domnului am adunat din nou cateva lucrui minunate din viata de zi cu zi pe care le daruiesc cititorilor in cel de-al doilea volum al Povestirilor duhovnicesti. Ele sunt menite sa ne intareasca credinta si sa ne apropie mai mult de Dumnezeu. Fiindca bunatatea lui Dumnezeu nu se opreste aici, speram si noi sa mai scoatem si alte volume, care sa fie spre slava lui Dumnezeu, a Maicii Domnului si a sfintilor care ne sunt alaturi prin mijlocirile lor. Monah Pimen Vlad

Acest roman, ce se bazeaza pe un caz real, infatiseaza lupta cu necazurile vietii si cu sine insasi a unei tinere femei. Dupa trei casatorii esuate, pierderea unui copil inca din pantece, o perioada de lupta cu alcoolismul si o alta petrecuta dupa gratiile inchisorii, Constantina Stefanou isi gaseste implinirea, cu ajutorul lui Dumnezeu, in daruirea de sine, dedicandu-se ajutorarii oamenilor sarmani si bolnavi din Africa. Mesajul ce strabate discret, dar ferm dintre randurile cartii este acela ca adevarata implinire si biruinta tuturor piedicilor poate fi aflata numai in Izvorul Vietii, Care este Hristos.

In acest al cincilea volum sunt cuprinse invataturi ale Staretului cu privire la patimi si virtuti. Aceste cuvinte nu constituie o invatatura sistematica, nici nu se refera pe larg la toate patimile si virtutile, ci ele au fost adunate din raspunsurile Staretului la intrebarile legate de "diagnosticarea" si vindecarea patimilor, precum si de lucrarea virtutii. Staretul, prin cunoscutul sau tact pastoral, prin pildele potrivite si umorul spontan, aduce insorire duhovniceasca, care ajuta sa se deschida in sufletul nostru florile pocaintei si astfel sa dam rod de virtute. Ne incurajeaza sa privim in fata pe omul nostru cel vechi si astfel sa ne scarbim de "masca lui cea hidoasa" si sa o lepadam. Credem ca vorba simpla dar luminata a Staretului ne va ajuta sa ne nevoim si mai mult, pentru a ne slobozi din robia patimilor si a trai libertatea cea in Hristos.

Cartea cuprinde Acatistul Bunei-Vestiri a Preasfantei Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria si Paraclisul Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu.

Dintre Parintii nedreptatiti ai Bisericii noastre face parte si Cuviosul Parinte Gheorghe, Hagi-Gheorghe, care este un sfant al vremurilor noastre. Chiar putem spune ca este un mare sfant, in raport cu starea duhovniceasca a epocii noastre. Staretul a lasat un nume mare. "Un mare ascet si un aspru postitor", se spunea despre el. Cu numele sau erau numiti toti cei care posteau cu asprime. "Acesta este un Hagi-Gheorghe", spuneau. Hagi-Gheorghe avea pentru toti multa dragoste, o dragoste curata. Era totdeauna pasnic, ingaduitor si ierta usor. Avea o inima mare, de aceea ii incapea pe toti, asa cum erau. Traind o viata ingereasca, s-a induhovnicit, a devenit un inger care zbura spre cer, deoarece n-a tinut nimic pentru sine, nici patimi sufletesti, nici lucruri materiale. Pe toate le-a lepadat, de aceea a si zburat la inaltime.

Liturghia este piramida uriasa pe care a inaltat-o candva spiritul omenesc, piramida al carei fundament este pe pamant, iar cu varful strapunge cerul si trece dincolo de el, oprindu-se in sanul Dumnezeirii. Ea este rugaciunea cea mai inalta si cultul suprem datorat lui Dumnezeu. Este, daca vrei, o infatisare si o sarutare a Cerului cu pamantul. Totul este prezent in ea: om, Sfinti, Ingeri, Heruvimi, Serafimi, Dumnezeu. Prin ea, cei vii sunt uniti cu cei adormiti in Domnul. Prin ea omul dispare in Dumnezeu si Dumnezeu coboara la om. Mai mult ca orice slujire sfanta, Liturghia coboara Cerul pe pamant intre oameni, in inimi.

Bucură-Te, a Muntelui Athos sfântă dorire, Călăuzitoarea monahilor pe căile desăvârşirii, Candela nestinsă a rugăciunii pentru mântuirea lumii, Trezirea grabnică a conştiinţelor adormite în păcat, Negura care acoperă mulţimea păcatelor noastre, Norul Cel cuvântător străpuns de razele Soarelui dreptăţii, Corabia rugăciunii ce ne păzeşte de tulburările ispitelor lumeşti, Ancora cea tare a celor ce călătoresc pe marea vieţii, Pământul binecuvântat al mântuirii credincioşilor, Poarta pocăinţei celor greşiţi, Mângâierea cea lină a celor din necazuri, Dragostea cea neÈ›ărmurită pentru cei neputincioşi, Maica duhovnicească şi prea blândă a creştinilor, Izvorul darurilor dumnezeieşti, Scara împăcării noastre cu Dumnezeu, Scutul mântuirii credincioşilor de săgeţile ispitelor, Cartea nescrisă a Împărăţiei cerurilor, Odihna inimilor strâmtorate de gânduri potrivnice mântuirii, Îngrădirea inimilor cu stâlpii rugăciunii de pocăinÈ›ă, Stareţa Cea desăvârşită întru toată înţelepciunea, Care povăţuieşte pe toţi monahii în pământul binecuvântat al Împărăţiei cerurilor, nu seca izvorul rugăciunilor Tale, ci ne împărtăşeşte pe toţi dintru acesta, adăpând setea noastră de mântuire.

Parintele Paisie Aghioritul este unul dintre cei mai iubiti parinti de la Sfantul Munte, a carui faima a depasit cu mult hotarele Greciei. Veneau la Parintele Paisie pentru a-l vedea si a-i cere sfat oameni din cele mai diferite colturi ale lumii: Australia, America, Canada, Germania, Rusia, Romania, Franta, Africa. Si toti plecau bucurosi si impacati sufleteste dupa o intalnire cu parintele.

Format: 14x21 cm
ISBN: 978-606-529-284-0
Status: in stoc

Vartejul ratacirilor

Colectia: Alte carti
Autor: Protos. Nicodim Mandita
Editura: Cartea Ortodoxa - Alexandria
Numar de pagini: 496

Vartejul apelor sectare curge vijelios si zgomotos, invartindu-se de catre Satana, pentru a atrage si ineca pe cei ce alearga sa se scalde in apele strainelor invataturi, mascate cu citate scripturistice, dar pline de otrava; pentru aceea dar, fiecare crestin inotator in marea vietii acesteia, sa se invete a inota prin cunoasterea Dumnezeiestilor Scripturi si a invataturii bisericesti, pentru a fi cu toata luarea aminte, spre a nu fi atras de vartejul ratacirilor confesionale, sectare si ale feluritelor patimi care ineaca si ucid sufletele pe care le prind. Fiti treji, privegheati; pentru ca potrivnicul vostru, diavolul, ca un leu racnind, umbla cautand pe cine sa inghita. Caruia stati impotriva, intariti fiind in credinta... si va fugi de la voi... (1 Petru 5, 8-9; Iac. 4,7)

Pret: 16.00 LEI

Scrieti o recenzie

Cartea Ortodoxa - Alexandria

Carte de rugaciuni cu scris mare cartonata neagra - Protos. Nicodim Mandita

Cartea Ortodoxa - Alexandria

- Cuprins:
  
  Precuvantare la Mica Pravilioara
  Insemnatatea pe scurt a celor sapte laude
  Rugaciunile diminetii
  Rugaciunile de seara
  Miezonoptica pentru toate zilele
  Miezonoptica pentru Sambete
  Miezonoptica pentru Duminici
  Utrenia
  Ceasul intai
  Ceasul al treilea
  Ceasul al saselea
  Obednita
  Ceasul al noualea
  Vecernia
  Pavecernita
  Ceasurile Pastilor
  Canon de pocainta catre Domnul nostru Iisus Hristos
  Canon de rugaciune catre ingerul pazitor al vietii omului
  Paraclisul Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu
  Al doilea paraclis al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu
  Pomelnic
  Sinaxar peste tot anul
  Invatatura pe scurt

Mica Pravilioara cu sinaxarul indreptat, cu noi sfinti canonizati - cu scris mare - Protos. Nicodim Mandita

Cartea Ortodoxa - Alexandria

- Sfântul Sava cel Nou a crescut şi s-a desăvârşit ca monah încă din tinereÈ›e în cele mai venerate locuri ale Ortodoxiei: Ţara Sfântă şi Sfântul Munte. A fost prieten apropiat al Sfântului Nectarie din Eghina, în a cărui mănăstire de maici a slujit ca preot şi a predat cântarea psaltică şi meşteşugul iconarilor – pe care îl deprinsese în Athos, la Sfânta Ana –, iar cea dintâi icoană a Sfântului Nectarie de către el a fost zugrăvită, de-a lungul a 40 de zile de zăvorâre. Mare isihast şi „om al blândeţii”, la fel ca Moise şi David, smerit şi milostiv, de o iscusinţă negrăită ca părinte duhovnicesc şi îndrumător, toată asprimea şi-o îndrepta doar împotriva păcatului, urând mai ales hulirea şi osândirea aproapelui.
  
  Prăznuit pe 7 aprilie, ziua adormirii şi a aflării cinstitelor sale moaşte, Sfântul Sava îi primeşte cu dragoste pe toţi cei care îi cer ajutorul cu credinţă, precum arată numeroasele minuni săvârşite până în ziua de azi cu rugăciunile lui.

Sfantul Sava cel Nou - vindecatorul trupului si al sufletului - Protos. Nicodim Mandita

Cartea Ortodoxa - Alexandria

- Cuprins
  
  SfinÈ›enia - Împlinirea umanului
  Luna septembrie
  Luna octombrie
  Luna noiembrie
  Luna decembrie
  Luna ianuarie
  Luna februarie
  Luna martie
  Luna aprilie
  Luna mai
  Luna iunie
  Luna iulie
  Luna august
  Sinaxarele din Triod
  Sinaxarele din Penticostar

Vietile sfintilor pe tot anul. Dupa sinaxarele din mineie si ale sfintilor nou-canonizati - Protos. Nicodim Mandita

Cartea Ortodoxa - Alexandria

- Am dorit ca in biblioteca cititorului roman,alaturi de alte multe Paterice publicate de-a lungul timpului, sa existe si Patericul insulei Cipru,pe care cu multa bucurie l-am descoperit in biblioteca Manastirii Simonopetra din Sfantul Munte Afhos, scris de catre un autor necunoscut. Istoria bisericeasca a Ciprului cunoaste asadar sase perioade cronologice, si anume: prima, care incepe cu propovaduirea crestinismului in Cipru si ajunge pana la inlaturarea dominatiei romane (45-330); a doua, cunoscuta ca perioada bizantina (330-1192); a treia, care se intinde de la venirea dinastiei de Lusignan in Cipru, pana la cucerirea lui de catre otomani,numita si perioada franco-cratiei (1192-1571); a patra, care coincide cu anii turco-cratiei (1571-1878) si careia ii pune capat instalarea in insula a administratiei britanice; a cincea, care cuprinde istoria Bisericii din Cipru in decursul anglo-cratiei (1878-1960); iar a sasea, care incepe cu proclamarea independentei Ciprului (august 1960) si se intinde pana astazi.

Patericul cipriot. 83 de Sfinti cu purtarea lor au luminat duhovniceste, stravechea insula - Protos. Nicodim Mandita

Cartea Ortodoxa - Alexandria

Carti scrise de acelasi autor

- Lumea È™i sufletul sunt două creaturi ale Dumnezeirii, pe care cei vii nu le cunosc È™i nu le preÈ›uiesc precum se cuvine. RepauzaÈ›ii însă cunosc adevăratul lor preÈ›. Să întrebăm pe împăraÈ›ii pământului, pe tiranii cetăÈ›ilor, pe filozofii neamurilor È™i bogaÈ›ii care s-au bucurat o clipă de frumuseÈ›ile, plăcerile, slava È™i ademenirile lumii acesteia, să ne spună ei ce au dobândit din toate deÈ™ertăciunile lumii? Ce au luat din lumea aceasta cu ei în mormânt? Ei tac. Nu ne spun nimic. De ce? Pentru că chiar de ne-ar vorbi ei adevărul, oamenii cufundaÈ›i în felurite deÈ™ertăciuni È™i griji lumeÈ™ti, n-ar crede. Oamenii cred numai în ceea ce văd, adică, în cele materiale, dar ei nu cred È™i în ceea ce ne spune Dumnezeu, în lumea spirituală, creată de El, în care ne este pregătită nouă adevărata, desăvârÈ™ita È™i eterna fericire.

Sufletul - icoana vie a lui Dumnezeu - Protos. Nicodim Mandita

Cartea Ortodoxa - Alexandria

- Insusi Dumnezeu in porunca a VI-a a Decalogului, porunceste tuturor zicand: Sa nu ucizi (Ies. 20,13). Imnpotriva poruncii acesteia gresesc: cei ce omoara pe cineva trupeste, sau cu mana lor, sau prin altii, sau cu sfat, sau cu ajutorul si indemanarea lor; cei ce omoara pe cineva sufleteste, precum sunt ereticii, invatatorii cei mincinosi, care dau in lume invataturi potrivnice Ortodoxiei si toti crestinii aceia care pricinuiesc sminteala altora cu pilda vietii lor stricate si rele, cei care in vremea ciumei si a altor boli molipsitoare stiindu-se ca sunt molipsiti se amesteca cu ceilalti si ii molipsesc; cei ce se omoara singuri si in scurt: toti cei care se arunca pe sinesi in primejdii. La acesta porunca se incadreaza si mania, zavistia si celelalte patimi care sunt pricinuitoare de ucidere. Inca greseste si daca cineva a poftit raul aproapelui, s-a bucurat de ticalosiile lui; de l-a zavistuit si s-a mahnit de binele lui; de are vrajba cu altul si pofteste sa-i faca rasplatire; de nu a iertat pe vrajmasul sau, sau nu a cerut iertare de la el; de a izgonit pe saraci cu cuvinte ocaratoare; de a dat buruieni ca sa lepede femeia copilul; de a tinut parte celor rai; de a pus sminteala si a pricinuit vrajbe de a batut pe cineva, sau a ranit; de a mustrat pe cineva, fara dreptate, din manie si nu din dragoste; de a luat stapanire de dascal, sau de judecator, sau de doctor, sau de Preot, sau de Duhovnic, sau de Arhiereu, sau de boier, nefiind vrednic, sau a facut pe altii nevrednici de au luat; de s-au vatamat din multa mancare si betie, sau din pofte trupesti si alte necuviinte.
  
  Protos. Nicodim Mandita

Cele zece porunci explicate pe intelesul tuturor - Porunca a VI-a - Protos. Nicodim Mandita

Cartea Ortodoxa - Alexandria

- În cartea aceasta vom vorbi despre felurite lucrări minunate ale sufletului omenesc È™i despre păzirea lui de către Îngerii păzitori, în seama cărora este încredinÈ›at de ÎnsuÈ™i Creatorul lui, adică de Dumnezeu.
  
  În lucrarea de faÈ›ă, cititorii È™i ascultătorii atenÈ›i, vor afla multe lucrări minunate ale sufletului omenesc, care le vor dezvolta cunoÈ™tinÈ›ele în această latură interesantă È™i preÈ›ioasă, de care folosindu-se se pot apropia È™i uni cu adevărata dragoste fiască de Dumnezeu Creatorul È™i AtoateÈ›iitorul.
  
  Milostivul Dumnezeu, Căruia toate-I sunt cu putinÈ›ă, să dea putere È™i Har lucrării acesteia È™i celor ce o vor citi È™i asculta cu atenÈ›ie È™i drag. Mila Lui să umple de cunoÈ™tinÈ›ă heruvimicească È™i dragoste serafimicească, toate sufletele care se vor folosi cu drag È™i luare-aminte de acest umil Tezaur Duhovnicesc, È™i să ne ajute tuturor a ne alimenta cu îmbelÈ™ugare din DumnezeieÈ™tile învăÈ›ături, È™i a dobândi amândouă fericirile: vremelnică È™i veÈ™nică.
  
  Protosinghel Nicodim Mandinta

Vrednicia sufletului - Protos. Nicodim Mandita

Cartea Ortodoxa - Alexandria

- Într-un autentic spirit patristic Părintele Nicodim MăndiÈ›ă prezintă în cartea de faÈ›ă adevăratele jaloane duhovniceÈ™ti pentru trăirea vieÈ›ii noastre înÈ›eleasă ca dar al lui Dumnezeu È™i crucea pusă peste acest dar ce conduce prin înviere la dobândirea ÎmpărăÈ›iei Cerurilor.
  
  Chiar din "PRECUVÂNTARE" ilustrul duhovnic ne atenÈ›ionează spunând: "Adâncindu-ne în felul de vieÈ›uire al creÈ™tinilor după Dumnezeu, vedem patru feluri de vieÈ›uiri: Fecioria, Căsătoria, CurăÈ›ia È™i Călugăria. Aceste patru feluri de vieÈ›uire creÈ™tinească aÈ™ezându-le în cele patru părÈ›i ale punctelor cardinale, avem astfel în faÈ›a noastră aidoma, strălucitorul semn al Sfintei È™i de viaÈ›ă purtătoarei Cruci".
  
  Dintru început trebuie să înÈ›elegem că niciunul dintre aceste feluri de vieÈ›uire nu este de condamnat căci toate se cer împlinite în dragoste faÈ›ă de Dumnezeu, în asceză È™i curăÈ›ie.
  
  Constatăm cu bucurie că paginile cărÈ›ii sunt împodobite cu numeroase exemplificări din viaÈ›a trăitorilor cu viaÈ›ă îmbunătăÈ›ită È™i a sfinÈ›ilor. Aceasta "zideÈ™te" cu uÈ™urinÈ›ă pe credinciosul obiÈ™nuit È™i aduce un real folos sufletesc.

Patru feluri de vietuire crestineasca. Fecioria, Casatoria, Curatia si Calugaria. Vol. I - Protos. Nicodim Mandita

Cartea Ortodoxa - Alexandria

- Dumnezeu Creatorul, mult Milostivul purtator de grija a mantuirii noastre, vrand a ne curati de zgura, rugina si netrebniciile tuturor desertaciunilor care pustiesc inimile crestinilor de zestrea bogatiilor Divine, hotaraste in porunca a IX-a sa ne parasim de orice strambaturi ale gandului, cuvantului, activitatii noastre zilnice , zicand hotarator: Sa nu marturisesti stramb asupra apropelui tau. La aceasta porunca gresesc: aceia care marturisesc stramb si cu nedreptate, ca sa pagubeasca, sau sa faca rau fratelui lor; cei ce au pareri si presupusuri asupra fratelui lor (ca minciuni sunt si acestea ale mintii); cei ce rad de slutirile cele firesti ale mintii, sau ale glasului, sau ale fetei sau ale celorlalte membre ale trupului aproapelui, fiindca nu este el pricina acestor slutiri; si judecatorii cei ce fac judecata nedreapta sau pentru ca nu cerceteaza bine lucrul. La aceasta inca greseste, de a sfatuit cineva, sau a indemnat pe altul cu invrajbiri nedrepte de a lua vreo dregatorie; de a putut sa opreasca invinuirile si marturiile cele mincinoase si nu a voit; de poarta cuvinte si vesti despre vatamarea aproapelui; de a osandit, sau a clevetit, sau a ascultat cu placere pe altii clevetind, sau a laudat pe clevetitor, sau s-a lingusit si cu nedreptate a laudat pe altcineva. (Ies. 20, 16)
  
  Protos. Nicodim Mandita

Cele zece porunci explicate pe intelesul tuturor - Porunca a IX-a - Protos. Nicodim Mandita

Cartea Ortodoxa - Alexandria

- Din cuprins:
  
  CredinÈ›a deÈ™artă în destin
  Vrăjitoria sau magia neagră este oprită de Dumnezeu È™i Biserica Lui
  Păcăleala ghicirii cu cărÈ›ile
  Păcăleala ghicirii cu ghiocul
  Păcăleala ghicirii în cafea
  Păcăleala ghicirii cu bobii
  SuperstiÈ›ia numărului 13
  Păcăleala ghicirii în palmă
  Spiritismul, necromanÈ›ia sau vorbirea cu morÈ›ii
  Felurite superstiÈ›ii strecurate în cultul È™i ceremoniile religioase