Viata, minunile si acatistul Parintelui Ilie Lacatusu
1 recenzii (nota 3.0)
Colectia: Alte carti
Autor:

Parintele Ilie Lacatusu trebuie cinstit ca un sfant, pentru ca este un argument puternic impotriva materialismului si a ratacirii idolatre.  I se pot inalta rugaciuni oricand, pentru ca sfintii sunt adevaratele marturii ale vietii noastre ortodoxe, chiar in vremurile in care traim.

Parintele Justin Parvu

Editura: Areopag
Format: 10x16 cm
ISBN: 978-606-8451-07-7
Numar de pagini: 144


Status: momentan indisponibil
Pret: 4.50 LEI   
Momentan indisponibil


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul
Mesaje: (1) - Pagina 1 din 1
:
3.0
2022-04-10 01:13:30
Cum pot cumpara aceasta carte ? Deoarece de aici nu imi arată nr de bucăți si nici coșul

--Pagina 1 din 1--

Carti similare

    • Cu ajutorul lui Dumnezeu, vede lumina tiparului o carte cu alte noi mărturii despre minunile Sfântului Nectarie în ţara noastră. Cu ani în urmă, în anul 2003, tipărind primele mărturii despre minunile Sfântului Nectarie pe pământul românesc, am scris şi despre Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti, numind‑o Eghina românească. Sintagma a intrat în sufletele credincioşilor. Anii au trecut, şi de atunci am mai tipărit o mulţime de mărturii despre minunile sfântului, ultima carte purtând chiar titlul Sfântul Nectarie – Noi minuni la Mănăstirea Radu Vodă.

      Aflând însă o mulţime de mărturii făcute de sfânt şi în alte locuri din ţara noastră, unde sunt biserici cu hramul său sau unde se află părticele din sfintele sale moaşte sau icoane ale sale, mi‑am dat seama că Eghina românească este de fapt în fiecare loc din ţara noastră unde sfântul şi‑a arătat lucrarea. Am selectat deci pentru acest volum mărturii despre diferite daruri pe care sfântul le face oamenilor necăjiţi. Deşi am mai tipărit un volum despre ajutorul dat celor bolnavi (cu titlul Sfântul Nectarie – Vindecări minunate), totuşi şi în acest volum mărturiile majoritare sunt cele despre oameni vindecaţi de diferite boli. Dar şi celelalte – despre oameni fără loc de muncă, sau aflaţi în diferite alte încercări, impresionează la fel de mult. 

Carti scrise de acelasi autor

    • Sfanta Mucenita Agnia din Roma Vindecatoarea bolilor fara leac viata si acatistulPentru rugăciunile Sfintei MuceniÈ›e Agnia, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieÈ™te-ne pe noi!***
      Conform lonews.ro, calendarul ortodox român are o nouă sfântă. Sf. Agnia. Aceasta este sărbătorită la data de 21 ianuarie. Decizia a fost luată pe 29 octombrie, 2016, în cadrul şedinţei de lucru ce a avut loc la Reşedinţa Patriarhală, în Sala Sinodală.Fericitul Augustin spunea despre Sfânta Agnia că viaţa ei a fost precum numele, asta pentru că în latină “agnes” semnifică miel, iar în limba greacă, “agni” se traduce prin curată. Frumuseţea fecioarei Agnia a atras mulţi ochi, cum a fost şi fiul prefectului din Roma. Ea a refuzat cu statornicie toate ofertele menite să-i ia ochii. Sf. Muceniţă Agnia „a avut ochi” doar pentru Mielul Domnului, Iisus.
      Numele Sf. Muceniţe Agnia, de-a lungul timpului, a cunoscut anumite modificări şi a fost preluat de mai multe ţări creştine:În limba latină, AgnesÎn limba română, îl găsim şi sub forma de AgnezaÎn spaniolă, Ines (dar şi la români întâlnim numele de Ines)În italiană, AgneseSf. Muceniţă Agnia- este ocrotitoarea fetelor tinere- vine în ajutorul celor care vor să-È™i păstreze fecioria È™i curăÈ›ia pentru Hristos- te apără împotriva violurilor- dacă te rogi la ea te poate vindeca de multe boli ce par fără leac dătătoare de blândeÈ›e È™i nevinovăÈ›iePotrivit doxologia.ro, Sf. MuceniÈ›ă Agnia a văzut lumina zorilor la Roma spre finele secolului al III-lea. Părinţii ei erau nobili patricieni creÈ™tini.Despre viaţa Sa aflăm din mai multe consemnări istorice: Sfântul Ambrozie din Milano i-ar fi compus un imn intitulat „Agnes beatae virgini” È™i a scris un cuvânt la sărbătoarea pomenirii ei;De asemenea este pomenită È™i de Fericitul Augustin, de Ieronim È™i de poetul spaniol PrudenÈ›iu, care la rândul său i-a cântat laude în imnul XIV din al său Peristephanon, publicat în anul 405. În privinÈ›a martiriului ei, însă, există câteva variante. Cert este că ea a fost martirizată la începutul secolului al IV-lea, la vârsta de 13 ani, sub prigoana împăratului DiocleÈ›ian.Legat de moartea sa, Papa Damascus a afirmat că Sfânta Agnia ar fi fost arsă pe rug. Scrierile poetului Prudenţiu şi ale Sf. Ambrozie de Milano nu fac decât să confirme această teorie. Potrivit acestora, Agnia a fost obligată să aducă jertfă zeiţei Vesta, însă fiind iubitoare de Iisus a refuzat. Din cauza aceasta a fost batjocorită de nişte oameni de rea credinţă, iar apoi i s-a tăiat capul cu o sabie.Sursa: avantaje.roAstfel, Sfânta Agnia, în ziua de 21 ianuarie, È™i-a adus viaÈ›a sa fragedă ca mărturie È™i jertfă supremă pentru Hristos, ca un miel nepătat oferit în dar lui Dumnezeu. Ea a fost îngropată în catacombele de pe Via Nomentana, care-i poartă numele (via di sant’Agnese).Imediat după moartea sa, cultul ei a cunoscut o foarte mare popularitate. Încă din vechime, în Biserica din Roma, în dimineaÈ›a zilei de 21 ianuarie se binecuvântează doi miei, care sunt dăruiÈ›i episcopului Romei, în amintirea acestui exemplu de nevinovăÈ›ie. Din lâna lor vor fi È›esute omoforurile dăruite apoi episcopilor din lumea întreagă, pentru ca să le fie semn că È™i ei sunt trimiÈ™i ca mieii în mijlocul lupilor È™i că trebuie să fie gata să-È™i dea oricând viaÈ›a pentru Mirele Bisericii. Această veche ceremonie se desfăÈ™oară în Bazilica Sfânta Agnia, construită pe Via Nomentana, pe locul vechii bazilici ridicate de Constantina, fiica Sfântului Constantin, în jurul anului 345.În cartea sa Despre fecioare, Sfântul Ambrozie (334-397) o prezintă pe Sfânta Agnia ca model de urmat pentru fecioarele care vor să-I slujească lui Dumnezeu asemenea ei.Sfântul papă Damas (366-384) a scris o rugăciune care se găseÈ™te în limba latină pe o placă expusă pe scara bisericii Sfintei Agnia din Via Nomentana.Ea a fost introdusă în canonul Liturghiei romane încă de atunci, iar sărbătoarea ei a fost preluată destul de repede de Africa creÈ™tină È™i de Constantinopol.Fericitul Ieronim spunea că încă din vremea lui: limbile tuturor neamurilor cântă viaÈ›a Sfintei Agnia.

    • Sufletul nostru este veşnic şi trebuie să purtăm grijă de el. Ni se pare că viaţa de aici este destul de îndelungată şi mulţi cred că ne-a fost dată pentru desfătări (deşi nu poate să nu observe fiecare dintre
      noi că viaţa noastră curge asemenea unui râu rapid sau că se învârte ca o roată, fără să se oprească nici pentru un minut) şi de aceea caută plăceri, sunt grabnici să se dedea la veselii, câtă vreme nu a trecut
      timpul, lăsând nevoile sufletului, cele veşnice şicele cereşti, fără de respect şi fără vreo grijă. Câtă înşelare este la mijloc!
      Viaţa de aici ni se pare destul de lungă din pricina limitării noastre, din pricina orbirii şi a miopiei noastre. Oamenii experimentaţi [duhovniceşte] spun că viaţa noastră nu este mai mult decât un abur care se arată aşa precum şi dispare: Ce este viaţa noastră? Căci abur sunteţi, care se arată o clipă, apoi piere (Iacov 4, 14). Şi toţi oamenii care au ajuns până la o vârstă înaintată, de obicei, spun că toată viaţa
      lor trecută li se pare ca un vis.
      Sfântul Ioan de Kronstadt

      Mai presus de toate, păstrează-ţi pacea inimii. Pune-le pe toate în mâinile Domnului, abandonează-te cu totul în mâinile Sale, căci toate sunt ale Sale şi vin de la El. Rupe legăturile cu ceilalţi, nu te duce
      în ospeţii şi nici nu invita pe alţii. Fugi de toţi, dar iubeşte-i pe toţi, nu interveni în treburi străine şi nu judeca pe nimeni: atunci vei avea pace în inimă. Iar dacă te vei întâlni cu mulţi, vei pierde tot ceea ce ai
      reuşit să aduni în inima ta.
      Stareţul Mihail al Valaamului

watch series