Odata cu primirea sfantului botez, Pantelimon a dobandit de la Dumnezeu darul de a vindeca bolile, chiar si pe cele incurabile, precum si darul de a alina suferintele trupesti si sufletesti ale oamenilor.  Pentru toate vindecarile pe care le facea, el nu accepta nici un fel de plata, ba mai mult, dupa moartea tatalui, toata averea sa a impartit-o saracilor.  Aceste fapte ale sale i-au adus numele de doctor fara de arginti.

Colecţie de cuvinte duhovnicesti şi sfaturi referitoare la viaţa interioară, la bunul mers al despătimirii, la buna înţelegere a celor sfinte.

Din cuprins:
Sfaturi pentru viata duhovniceasca a calugarilor.

(lipsa text)

(lipsa text)

Preotul trebuie sa ia aminte de sine si de toata turma, ceea ce inseamna ca el trebuie sa se ingrijeasca in primul rand de viata sa personala, iar in al doilea rand sa-si indeplineasca menirea de a conduce turma spre mantuire, deci sa se ingrijeasca de activitatea sa externa. Sf. Apostol Pavel aseaza aici in primul rand datoria preotului de a lua aminte la sine, nu numai pentru a-i atrage acestuia atentia asupra celei mai insemnate datorii fata de propria sa persoana, mantuirea sufletului sau, ci mai ales pentru faptul ca pastorul sufletesc inainte de toate trebuie sa fie posesorul unei vieti pline de sfintenie si curatenie, din care sa izvorasca pentru pastoritii sai roadele apostoliei sale, iar dupa aceea, prin viata sa, trebuie sa fie pentru acestia un exemplu viu, vrednic de urmat si nu o pricina de sminteala.

Cu un timp in urma, la Catedrala din Cluj, am tinut un ciclu de cateheze sub genericul "Rastignirea duhovniceasca".  Ele au fost transmise si la Radioul "Renasterea", de fapt, cum sunt transmise toate catehezele de duminica seara.

Dupa inregistrarea pe care radioul o pastreaza, Parintele Ieromonah Dr. Benedict Vesa, ajutat de studentul Bogdan Andrei Mustea, le-a transcris si ni le-a pus la indemana.

Considerand ca vor fi de folos si altora, ne-am hotarat sa le tiparim si mare ar fi bucuria duhovniceasca daca ele ar da roade.  Oricum, le punem la dispozitia tuturor credinciosilor, dar de mare folos vor fi si preotilor.

Cu binecuvantare si cu rugaciune catre Dumnezeu ca lectura sa aduca mangaiere, 

Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului, Mitropolitul Clujului, Maramuresului si Salajului

De-a lungul veacurilor, pildele de vietuire a Sfintilor au fost cele mai stralucite si mai rodnice marturii ale implinirii poruncilor Evangheliei Mantuitorului Iisus Hristos.  Si in vremurile de acum, intr-o lume ostenita de tulburari si rautati, vietile Sfintilor au puterea de a ne mangaia pe cei doborati de pacate sau de griji si de a ne imbarbata sa purcedem pe cale cea stramta ce duce la intalnirea cea nemincinoasa cu Domnul si Dumnezeul nostru.  Intru cetele cele prea minunate ale Sfintilor, celor ce se afla de-a pururi rugatori inaintea Tronului Sfintei Treimi, salasluieste si Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul, roman de neam, care a adormit intru Domnul in anul 1960 si a fost proslavit de Dumnezeu prin sfinte moaste. 

Dan Lucinescu a fost detinut politic intre 1948 - 1963, trecand prin inchisorile Suceava, Jilava, Pitesti, Gherla, Aiud.  Innobilat si ambitionat de suferinta, a devenit un important cercetator si om de stiinta dupa eliberare, brevetand mai multe inventii in domeniul ultrasunetelor.  Dupa 1990 s-a dedicat scrisului, publicand numeroase carti pe teme istorice, filosofice si autobiografice.  Dan Lucinescu a fost un apropiat al Parintelui Arsenie Boca, pe care l-a cunoscut in timp ce vietuia la Manastirea Sambata de Sus, si reda momente emotionante si inedite din viata celui denumit de credinciosi Sfantul Ardealului.

In aceasta carte, Constantina Palmer ofera cititorilor o marturie a felului in care intelege ea Ortodoxia, o relatare a vietii ei intr-o tara ortodoxa si mai ales a contactului ei direct cu monahismul ortodox, a imersiunii in universul vietii monahale.

Impactul modului monahal de viata asupra autoarei a fost atat de puternic, incat a simtit ca este datoria ei sa impartaseasca intregii lumi tot ce a invatat ea despre credinta ortodoxa.  Povestirile relatate in aceasta carte dovedesc clar ca autoarea lor a inteles esenta vietii monahale.  Gratie patrunzatorului sau simt de observatie si a unui simt analitic discret, exersat de-a lungul convietuirii ei cu reprezentantele unei obsti monahale ortodoxe, imbratisand viata lor de rugaciune si munca, si-a insusit lectii de mare valoare despre iubirea altruista, despre primirea de oaspeti, despre imitarea lui Hristos.

Omul se teme de realitate, pentru că va trebui să privească şi în sine însuşi. Or, nu vrea deloc facă aceasta, fiindcă evită să se confrunte cu propria lipsă de desăvârşire. Acest pas poate fi făcut numai din spaţiul iubirii. Acest dar ceresc este accesibil pentru oamenii care au depăşit ispitele lumii moderne. Prin iubire, găsesc o legătură profundă şi minunată cu ei înşişi, cu alţi oameni şi cu lumea în ansamblu. Aceşti oameni cred în Dumnezeu, ba chiar m-aş aventura să afirm că şi Dumnezeu crede în ei, pentru că ne amintesc despre plinătatea generoasă pe care El i-a dat-o iniţial omului.

Omul, care a fost gândit şi creat de Dumnezeu după chipul şi după asemănarea Sa, a primit de la naştere talanţi fără de preţ şi posibilitatea auto-desăvârşirii uimitoare: urcuşul pe treptele frumuseţii şi înţelepciunii.

Printre celelalte daruri şi capacităţi specifice omului, cel mai fericit, minunat şi influent este darul creativităţii. Omul are puterea de a fi creativ. Şi orice lucrare a sa, folositoare şi ziditoare, fie că este confecţionarea unui lucru, producerea, invenţia sau alcătuirea de opere – într-un fel sau altul, reprezintă o imitare a actului creator al lui Dumnezeu.

Cartea de fata, aflata acum la a doua editie, alcatuita si tiparita postum de ur­ma­sii si admiratorii autorului, reflecta specificul acestei pastoratii, intr-un mediu nu tocmai prielnic, in confruntare cu o lume care si-a pierdut interesul fata de religie si ale carei provocari au ramas pana as­tazi aceleasi.  La fel si „insemnarile” subtilului in­telectual si traitor crestin raman actuale, atat prin proble­matica lor, cat si prin maniera directa, percu­tan­ta si moderna in care au fost scrise.  Regasim in ele concizia si rigoarea aforistica ale „jurnalului” duhovnicesc al Sfantului Ioan de Kronstadt, dar si ale „cu­vintelor de folos” ale Sfantului Isaac Sirul, pe care parintele il citeaza ade­sea cu statornica admiratie.

Aceasta carte s-a alcatuit cu gandul la lucrarea Parintelui Ioanichie Balan Patericul Romanesc, din darul duhovnicesc a 22 de parinti, maici si dascali ai Bisericii.  Sunt convorbiri consemnate la inceputul anilor 90, pe o perioada mai lunga.