Sfantul Grigorie din Nazianz, pe care Biserica l-a numit si-l traieste ca pe „Teologul" prin excelenta, a fost indragit de cititori pentru ca el insusi a iubit mult pe Dumnezeu si pe oameni. Inca si mai mult: a fost iubit pentru ca a suferit foarte mult pentru adevar si pentru ca Dumnezeu, din acest motiv, i-a daruit iluminari. L-a luminat in asa fel mintea incat a reusit sa vorbeasca cu mare autoritate si cu mare putere despre adevar si despre realitatea dumnezeiasca. (Stelianos Papodopoulos)

Potrivit negreselnicei credinte a crestinilor, pe care ne-au lasat-o ca pe o sfanta mostenire, marturisesc si recunosc, cred intr-un singur Dumnezeu Tatal atottiitorul, Dumnezeu Parintele, Dumnezeu Fiul, Dumnezeu Duhul Sfant; ma inchin si preamaresc un singur Dumnezeu in trei persoane! Mai recunosc si unirea lui Dumnezeu in trup, iar ca mama a lui Dumnezeu pe cea care L-a nascut dupa trup, Sfanta Maria. Primesc si pe Sfintii Apostoli, pe prooroci, pe mucenici, la fel si in ruga adresata lui Dumnezeu, eu le cer ca prin ei, adica prin mijlocirea lor, Dumnezeu, prietenul oamenilor, sa-mi fie ajutor si sa fie o rasplata care sa-mi fie acordata pentru pacatele mele. Iata pentru ce cinstesc si preamaresc in chip deosbit trasaturile sfintelor icoane, pentru ca ele n-au fost transmise, de Sfintii Apostoli, ca ele n-au fot oprite si ca sunt chiar reprezentate in toate Bisericile noastre!

Fragment dintr-o epistola trimisa de Sfantul Vasile lui Iulian Apostatul

După părerea mea, Sfântul Nicolae Velimirovici este ultimul mare proroc al creÈ™tinătăÈ›ii È™i dacă noi nu vom da ascultare sfaturilor È™i avertismentelor sale, vom avea soarta pe care o are poporul sârb, în această fărâmiÈ›are în care se află acum. Pentru că ceea ce spune acest sfânt poporului sârb este valabil pentru toate popoarele ortodoxe. Atunci când nu se mai mărturiseÈ™te credinÈ›a È™i nu este cine să apere valorile credinÈ›ei, acea credinÈ›ă este moartă, după cum moartă va fi È™i soarta acelui popor.

Arhimandrit Iustin Pârvu

Prima editie a cartii a aparut in 2007 cu titlul Prin fereastra temniÈ›ei

"- Eu sunt un È›ăran cu stare de aici, din FereÈ™ti. M-am căsătorit È™i am lucrat în atrelierul meu de tâmplărie, ca Sfântul Iosif. Colea, este È™i o mică fierărie. Ca Moise care a descoperit în rugul arzând numele dumnezeiesc, stau cât e ziulica de mare lângă burduful de piele care scoate foc. VedeÈ›i?
- Și de ce se umflă balonul ăsta, măi tătăică? Mă laÈ™i acum È™i pe mine să apăs aÈ™a cum faci tu? se rugă frumos Vasile al MăndiÈ›ei.
- Ei, burduful are niÈ™te pliuri care se strâng È™i se desfac dacă apăs cu piciorul pe stinghia de jos. Aerul merge către vatră, apoi trece prin flacără tot ce vreau eu să încălzesc È™i să bat cu barosul ista, sau tot ce nu se potriveÈ™te cu sfinÈ›enia. Când nu sunteÈ›i cuminÈ›i, o să vă pun pe nicovală, să vă modelez puÈ›in.
- Cu lucrurile din suport ne modelezi puÈ›in? Întrebă cu naivitate Vasilică.
- Da! Răspunse Ion spre hazul tuturor, cu instrumentele din rastel. UitaÈ›i: fierăstrău, tocilă, baros. Lucrez cu ele ferecăturile pentru icoanele de lemn din biserică.
- Și cine este mama din tablă care È›in copilul în braÈ›e, tătăică? mai adăugă Vasile.
- Nu cunoÈ™ti pe Maica Domnului la care te rogi, mai căpcăune?! Tabla modelată face ca pictura să nu se strice, să È›ină mai mult. Asta-i bună! Auzi, mama de tablă."

(Fragment din povestea "Băutura suitoare spre viaÈ›a veÈ™nică")

Mortii Tai vor trai, si trupurile lor vor invia! Desteptati-va, cantati de bucurie, voi cei ce salasluiti in pulbere. (Isaia 26, 19)

Pricina care m-a facut sa alcatuiesc, fratilor, aceste rugaciuni catre Domnul nostru Iisus Hristos n-a fost alta decat aceea ca sa va pun in miscare sa meditati necontenit la Numele mantuitor, preadulce, facator de bucurie si de-tot-binele-daruitor al Domnului nostru Iisus Hristos nu numai cu gura, ci si cu inima si cu mintea voastra; fiindca o asemenea meditare necontenita la Numele mantuitor al lui Iisus — pe langa celelalte daruri ceresti, suprafiresti si nepovestite ale harului pe care vi le poate oferi si despre care vorbesc Sfintii Calist si Ignatie Xantopol, Grigorie Sinaitul si Simeon Noul Teolog in cartea care se numeste «Filocalia» — vrea sa va insufleteasca si spre virtutea cea mai inalta, care este iubirea dumnezeiasca, si vrea sa va faca inima templu si salas al acestui Nume si sa va arate vii si dupa moarte.

Cuviosul Nicodim Aghioritul

pAceasta carticica este facuta anume pentru copii si de dragul copiilor.  Primiti-o cu drag caci este un dar pe care vi-l face Editura din toata inima pentru folosul sufletesc al celor mici./p pAceasta carte a fost compusa imaginar, in amintirea cartii de rugaciuni pentru copii, carte pe care parintele Nicodim mandita a vrut sa o tipareasca in 1947 si a fost respinsa de cenzura, pe motiv ca nu scria in ea nimic despre politica vremii./p

Datoriile preotilor compuse din Cuvantul lui Dumnezeu, din Canoanele Sinoadelor si de la Invatatorii Bisericii.

Traducere din slavono-ruseste de Constantin Mavrula

Când Evangheliile È™i Epistolele vor deveni realitatea noastră de zi cu zi, atunci vom începe a vedea limpede cât de copilăroase fuseseră înainte închipuirile noastre legate de Dumnezeu È™i de viaÈ›a într-Însul. Tainică este ÎnÈ›elepciunea pe care ne-o dă Descoperirea: ea de departe depăÈ™eÈ™ete închipuirea omenească. "... Ochi nu a văzut, nici urechea a auzit, nici la inima omului s-au suit, câte au gătit Dumnezeu celor ce iubesc pe Dânsul". Până È™i cea mai mică atingere a Duhului Dumnezeiesc se arată a fi o slavă care nesfârÈ™it întrece cuprinsul unei vieÈ›i fără Dumnezeu.