Editura Evanghelismos - Libraria ta virtuala!
Carti online gratuite (nou)

In nevointa sa ascetica, care a durat patruzeci de ani si care a fost pecetluita cu sange, Staretul a patimit in felurite chipuri si astfel a invatat, a cunoscut si a experimentat toate felurile de lupte ascetice. De aceea a si invatat in chip neinselat si cu multa intelepciune si discernamant pe cei care au dorit cu multa lepadare de sine sa guste din hrana cea nestricacioasa a Rugaciunii mintii si din apa cea vie a descoperirilor dumnezeiesti de care s-a invrednicit. Aceste nenumarate comori ale Harului dumnezeiesc, pe care si le invistierise in inima sa, le daruia cu imbelsugare nu numai binecuvantatilor sai ucenici, care il iubeau pana la jertfa, dar si celor care cu credinta cautau margaritarul ascuns si ceresc al DUMNEZEIESTII DRAGOSTE. Urmasilor sai duhovnicesti si fratilor in Hristos, clerici, monahi si laici, le-a lasat ca mostenire sfanta nu numai invatatura despre lucrarea practica si contemplativa a Rugaciunii mintii si a inimii, dar si nesfarsita sa dragoste si afectiune, nefatarnica lui indelunga-rabdare, povatuirea sa plina de discernamant intru intelepciunea Domnului, ingaduinta lui dusa pana la limita fata de neputinta omeneasca, pilda sa de nevoitor si toate cele care decurg in mod foarte firesc din ea.

Subiectele acestui volum pe de o parte pot ajuta pe cei ce se nevoiesc in lume, sa duca "lupta ce buna" cu mai multa ravna, iar pe de alta parte pot destepta constiintele oamenilor care se chinuiesc departe de Dumnezeu, astfel incat sa devina madulare constiente ale Bisericii si sa se bucure in mica comuniune a familiei lor de pacea si odihna pe care le-o da viata duhovniceasca. Paralel ele subliniaza ca in cadrul casatoriei este absolut necesara respectarea tuturor poruncilor lui Dumnezeu, care "nu sunt grele". Daca, de pilda, fiecare din soti isi jertfeste voia proprie si face rabdare, atunci nu se simte asuprit, pentru ca aceasta o face din dragoste, simtind astfel inlauntrul sau o mangaiere placuta.

Omule bun, opreste-te pentru cateva clipe asupra acestor pagini pe care le-am scris cu dragoste si din dragoste fata de tine care esti zidirea lui Dumnezeu si pribegesti printari straine. Vei gasi mustrari dar vei gasi si mangaieri. Oare doctorul nu curata mai intai rana si apoi pune balsamul vindecator? Asa am incercat si eu, chiar daca, poate, nu am reusit asa cum trebuia, neavand iscusinta scrisului. Dar sper ca vei fi intelegator, acolo unde am gresit. Si nu m-a lasat inima sa scriu doar despre romanii plecati in strainatate. De aceea, am scris cateva lucruri si despre problemele tarii mustrand si mangaind dupa cum am crezut de cuviinta. Cineva din strainatate mi-a pus o intrebare: Parinte, oare calugarii din Sfantul Munte nu au nimic de spus in legatura cu problemele cu care se confrunta tara si credinta noastra ortodoxa? Si acelui roman ii raspund scriind aceasta carte. Da, asa gandesc calugarii romani din Sfantul Munte si sunt alaturi de tara lor, facand rugaciuni necontenite pentru binele ei.

Lucrarea de fata este o culegere de cantari bizantine ale unor renumiti cantareti greci si romani, mai putin cunoscute fratilor nostri romani. De asemenea au fost incluse si lucrari ale cantaretilor contemporani, pastratori fideli ai vechii traditii muzicale athonite. La alcatuirea cartii noastre ne-am folosit, in cea mai mare parte, de lucrarea Prea Cuviosului Parinte Ieromonah Ierotei Filoteitul, caruia ii multumim calduros si pentru indemnul la alcatuirea cartii noastre si pentru bunavointa de a folosi lucrarea Sfintiei Sale ca model. Aceasta editie a Cantarilor Sfintei Liturghii apare sub numele Dumnezeiasca Liturghie. Continutul lucrarii a fost imbunatatit si imbogatit cu heruvice, raspunsuri, axioane si chinonice. Notatie psaltica.

Cele mai bune sfaturi de urmat pentru scăderea glicemiei:Cultivarea unei stări de bineEvitarea stresuluiConsumul alimentelor cu IG redusMenÈ›inerea greutăÈ›ii corporale în limite normaleEvitarea consumului de grăsimi în excesAtenÈ›ie la lichidele consumateMiÈ™care în mod regulat: mersul pe jos sau exerciÈ›iile fiziceFolosirea îndulcitorilor în locul zahăruluiConsumul periodic de scorÈ›iÈ™oară È™i/sau ghimbirConsumul zinic de legume È™i fructe în stare crudăConsumul de zinc È™i crom în doză suficientă

Conceptul de frumusete duhovniceasca izvoraste atat din scrierile unor mari filosofi ai Antichitatii(Platon, Aristotel), dar, mai ales, din Sfanta Scriptura si din scrierile Sfintilor Parinti ai Bisericii Rasaritene. Lucrarile cuprinse in Filocalia nu sunt altceva decat o ilustrare a conceptului iubirii de frumusete duhovniceasca. Toata osteneala si nevointele vietii noastre duhovnicesti sa le indreptam pururea catre dobandirea acestei frumuseti launtrice, cea care ne face sa fim bineplacuti lui Dumnezeu si care sa ne fie zestrea noastra pentru viata vesnica! Pr. Dr. Marin Comanescu

Cu ajutorul Maicii Domnului am ajuns si la volumul al IV-lea din seria Povestiri duhovnicesti. As putea spune ca marturiile oamenilor ajutati de Dumnezeu, de Maica Domnului si de Sfinti m-au determinat sa fac acest lucru. Chiar daca uneori le-am trecut cu vederea, au venit alte marturii si atunci m-am hotarat sa le astern pe hartie cu ajutorul Maicii Domnului. Nadajduiesc sa fie de folos si ajutor celor care le vor citi. Monah Pimen Vlad

Liturghia este piramida uriasa pe care a inaltat-o candva spiritul omenesc, piramida al carei fundament este pe pamant, iar cu varful strapunge cerul si trece dincolo de el, oprindu-se in sanul Dumnezeirii. Ea este rugaciunea cea mai inalta si cultul suprem datorat lui Dumnezeu. Este, daca vrei, o infatisare si o sarutare a Cerului cu pamantul. Totul este prezent in ea: om, Sfinti, Ingeri, Heruvimi, Serafimi, Dumnezeu. Prin ea, cei vii sunt uniti cu cei adormiti in Domnul. Prin ea omul dispare in Dumnezeu si Dumnezeu coboara la om. Mai mult ca orice slujire sfanta, Liturghia coboara Cerul pe pamant intre oameni, in inimi.

Viata, minunile si povatuirile duhovnicesti ale unui simplu preot de tara din zilele noastre. Parintele Dimitrie Gagastathis a fost un astfel de om simplu si slab, ales de Dumnezeu spre a-i lumina pe altii in aceste vremuri grele. Nu avea educatie - nu pute nici macar sa tina o predica asa cum se cuvine - dar, in marea sa simplitate si dragoste fata de Dumnezeu, s-a invrednicit a primi din plin harul lui Dumnezeu si de a se face pe sine o predica vie. Cuvintele Sfintei Scripturi: Cetatea noastra este in Ceruri(Filip. 31, 20) s-au implinit in omul acesta, care traind in mijlocul grijilor si problemelor vietii de zi cu zi care ne tulbura pe toti, a reusit, datorita marii sale iubiri si devotamentului fata de Dumnezeu, a curatiei pruncesti a inimii sale, a umilintei si smereniei, in acelasi timp sa vietuiasca cu adevarat printre Sfintii din Cer. Cartea cuprinde, in cea mai mare parte, note autobiografice preluate din corespondenta Parintelui Dimitrie. In aceste note ne sunt relatate numeroase intamplari minunate, extraordinare, care, in plus, sunt redate cu o marenaturalete si simplitate, intamplari care, probabil, i-ar putea soca sau chiar scandaliza pe unii. La urma urmelor, a vietui printre Sfinti este, din pacate, unul din lucrurile cu care societatea noastra nu este obisnuita. Cititorul, insa, trebuie sa tina seama de faptul ca aceasta istorisire facuta de la un preot simplu si nevinovat, care nu avea cunostinte despre scrierile savante, dar intru care Hristos traieste(Gal. 2, 20) si care a considerat ca o proslavire adusa lui Dumnezeu faptul de a impartasi celorlalti tot ceea ce a experimentat.

Asa precum farurile asezate pe tarmuri povatuiesc pe cei care calatoresc pe mare, tot astfel si farurile duhovnicesti asezate de Dumnezeu povatuiesc pe cei care calatoresc pe marea acestei vieti. Un astfel de far duhovnicesc asezat intre stancile Katunakiei a fost si Staretul Efrem. Acesta, raspunzand chemarii lui Dumnezeu inca de tanar, a plecat in Sfantul Munte al Athonului, singurul loc de nevointa care se potrivea nazuintelor sale ascetice. Aici a trait in desavarsita ascultare fata de staretul sau, Nichifor, virtute care l-a ajutat sa urce foarte repede pe inalte culmi duhovnicesti. Pronia dumnezeiasca, care pe toate le randuieste cu intelepciune, a adus acest "cerb insetat" de apa Vietii sub indrumarea duhovniceasca a renumitului si mult experimentatului isihast Iosif. Desi staretul sau era batranul Nichifor, in nevointa duhovniceasca Parintele Efrem a ramas ucenic credincios al Staretului Iosif pana la moartea acestuia. De la el a invatat lucrarea tainica a rugaciunii mintii, intru care a sporit atat de mult si atat de repede, incat s-a invrednicit inca de tanar sa aiba descoperiri dumnezeisti.

Multi parinti cu viata sfanta au scris sau au vorbit despre anii grei ce vor veni. Parintele Paisie in marea sa dragoste fata de oameni a fost permanent preocupat de aceasta problema si de fiecare data cand a avut prilejul a dat sfaturi despre felul in care trebuie sa ne pregatim pentru a face fata incercarilor si ispitelor vremurilor din urma. In volumul al doilea, intitulat "Trezire duhovniceasca", sunt cuprinse subiecte care se refera la realitatea contemporana, care ne cheama la neincetata trezvie si nevointa si ne pregatesc pentru situatiile grele cu care probabil ne vom cronfunta, deoarece am vazut ca deja s-a implinit ceea ce adesea ne spunea Batranul: "Vom trece prin furtuni dupa furtuni. Acum, pentru cativa ani, asa vom merge. Peste tot este o fierbere generala".

Prezentul volum cuprinde texte muzicale provenite mai ales din manuscrise aflate la sfintele manastiri, schituri si chilii din Sfantul Munte Athos, compozitii si traduceri ale renumitului cantaret roman Nectarie Protopsaltul, precum si cateva texte muzicale ale cantaretului compozitor Dimitrie Suceveanu, ale Mitropolitului Nectarie Frimu, ale Ierodiaconului Dionisie Marin, ale lui Neagu Ionescu si ale altor compozitori romani si greci. Notatie psaltica.

Format: 14x21 cm
ISBN: 978-973-9434-18-8
Status: in stoc

Viata Maicii Domnului

Colectia: Alte carti
Autor: Protos. Nicodim Mandita
Editura: Agapis
Numar de pagini: 384

Preacurata Maica Fecioara Maria ocupa un loc foarte insemnat si ales in cultul Bisericii Crestine. Ea este cea mai curata si mai aleasa dintre fecioare si maici, care cu vrednicie a primit harul dumnezeiesc, zamislind din Duhul Sfant si nascand pe Fiul lui Dumnezeu, pe Domnul nostru Iisus Hristos, Mantuitorul lumii, pe Mesia cel mult asteptat de toate neamurile. Preasfanta Fecioara Maria mai inainte de zamislire a fost harazita lui Dumnezeu de parintii sai Ioachim si Ana.

Pret: 23.00 LEI

Scrieti o recenzie

Carti similare

- (lipsa text)

Acatistier - Agapis - Protos. Nicodim Mandita

Agapis

- Vremurile grele prin care trecem, feluritele stramtori care ne preseaza, obligatiile de crestini si datoriile de cetateni Romani, adeseori ne silesc sa privim inapoi la viata petrecuta si sa observam cu atentie la virtutile mult folositoare pe care sa le pastram, dezvoltandu-le si la viciile pagubitoare, contra carora sa luptam spre a le smulge din fiinta neamului nostru.
  
  Unul dintre viciile care a pagubit mult neamul nostru, sugand ca o lipitoare agonisita si vlaga romanului, este moda cu luxul, impodobirile, inzorzonarile, slutirile si feluritele impopotonari. Moda, luxul si impodobirile acestea desarte, au secatuit multi bogati romani, a facut pe multi functionari (si functionare) saraci, sa-si amaneteze leafa pe luni de zile inainte, spre a putea face fata in lume dupa moda zilei si asa, unii dintr-insii saracind, nealimentandu-se omeneste, au cazut in felurite boli si s-au pierdut in mizerie.

Luxul si impodobirile ruineaza sufletul - Protos. Nicodim Mandita

Agapis

Sfantul Efrem cel Nou - Viata, Minuni, Paraclise, Rugaciuni. - Protos. Nicodim Mandita

Agapis

- Din cuprins:
  
  CredinÈ›a deÈ™artă în destin
  Vrăjitoria sau magia neagră este oprită de Dumnezeu È™i Biserica Lui
  Păcăleala ghicirii cu cărÈ›ile
  Păcăleala ghicirii cu ghiocul
  Păcăleala ghicirii în cafea
  Păcăleala ghicirii cu bobii
  SuperstiÈ›ia numărului 13
  Păcăleala ghicirii în palmă
  Spiritismul, necromanÈ›ia sau vorbirea cu morÈ›ii
  Felurite superstiÈ›ii strecurate în cultul È™i ceremoniile religioase

Capcanele iadului - Protos. Nicodim Mandita

Agapis

- Rugaciuni si invataturi despre post si iesirea sufletului.
  - * Cand sa ne rugam?
  - * Cui sa ne rugam?
  - * Sa ne rugam lui Dumnezeu in orice loc, vreme si imprejurare
  - * Mesele zilei
  - * Rugaciune de calatorie
  - * Roaga-te cand pleci de acasa...

Dai vointa, iei putere - Protos. Nicodim Mandita

Agapis

- Cărticica de faţă este alcătuită la cererea multor cititori care şi-au exprimat dorinţa de a avea o lucrare de mici proporţii din care să cunoască ce trebuie să facă atunci când moare cineva din familie, care sunt parastasele şi soroacele lor şi ce însemnătate au acestea.

Inmormantarea si parastasele cuvenite - Protos. Nicodim Mandita

Agapis

Carti scrise de acelasi autor

- Rugaciuni si invataturi despre post si iesirea sufletului.
  - * Cand sa ne rugam?
  - * Cui sa ne rugam?
  - * Sa ne rugam lui Dumnezeu in orice loc, vreme si imprejurare
  - * Mesele zilei
  - * Rugaciune de calatorie
  - * Roaga-te cand pleci de acasa...

Dai vointa, iei putere - Protos. Nicodim Mandita

Agapis

- Milostivul È™i Atotpurtătorul de grijă Dumnezeu, care în cursul veacurilor a luminat pe aleÈ™ii Săi: DrepÈ›i, Patriarhi, Prooroci, Apostoli, Dascăli È™i înflăcăraÈ›i credincioÈ™i ai Bisercii Vechiului È™i Noului Testament, să reverse Dumnezeiescul Său Dar asupra tuturor cititorilor È™i ascultătorilor celor scrise în cartea acesasta È™i să le dea putere de sus a vieÈ›ui drept creÈ™tineÈ™te È™i a deveni făclii luminătoare în mijlocul lumii acesteia care zace în întuneric È™i în umbra morÈ›ii. El, cu puterea Sa Dumnezeiască, să aprindă într-înÈ™ii focul Duhului Sfânt È™i să le ajute a se folosi bine tot restul vieÈ›ii lor, spre folosul lor propriu duhovnicesc, spre binele obÈ™tesc, spre reînvierea minunatelor È™i luminatelor adunări creÈ™tineÈ™ti È™i naÈ›ionale într-un cuget, simÈ›ire È™i suflet, spre progresul personal, al Bisericii, al NaÈ›iunii È™i spre Slava lui Dumnezeu.
  
  Darul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl È™i împărtăÈ™irea Duhului Sfânt să fie cu noi cu toÈ›i, fraÈ›ilor. Amin. (2 Cor. 13, 16)

Patru feluri de vietuire crestineasca. Vol. II Crucea napastuitilor, oglinda sufletului, ascultarea - Protos. Nicodim Mandita

Agapis

- Lumea È™i sufletul sunt două creaturi ale Dumnezeirii, pe care cei vii nu le cunosc È™i nu le preÈ›uiesc precum se cuvine. RepauzaÈ›ii însă cunosc adevăratul lor preÈ›. Să întrebăm pe împăraÈ›ii pământului, pe tiranii cetăÈ›ilor, pe filozofii neamurilor È™i bogaÈ›ii care s-au bucurat o clipă de frumuseÈ›ile, plăcerile, slava È™i ademenirile lumii acesteia, să ne spună ei ce au dobândit din toate deÈ™ertăciunile lumii? Ce au luat din lumea aceasta cu ei în mormânt? Ei tac. Nu ne spun nimic. De ce? Pentru că chiar de ne-ar vorbi ei adevărul, oamenii cufundaÈ›i în felurite deÈ™ertăciuni È™i griji lumeÈ™ti, n-ar crede. Oamenii cred numai în ceea ce văd, adică, în cele materiale, dar ei nu cred È™i în ceea ce ne spune Dumnezeu, în lumea spirituală, creată de El, în care ne este pregătită nouă adevărata, desăvârÈ™ita È™i eterna fericire.

Sufletul - icoana vie a lui Dumnezeu - Protos. Nicodim Mandita

Agapis

- Asa cum ne-am format in sanul mamelor noastre, intregi ori infirmi, asa am si venit in lumea aceasta. Asijderea precum ne-am format aici in lumea asta trecatoare, pentru iad ori pentru rai, asa vom fi in vesnicie in viata de dincolo de mormant: in iad ori in Rai.

Judecata particulara - Protos. Nicodim Mandita

Agapis

- Porunca a VII-a a Decalogului, hotaraste fiecaruia in parte si tuturor oamenilor in general, parte barbateasca si femeiasca, sa se pazeasca pe sinesi curati, zicand: Sa nu fii desfranat (Ieş. 20, 14). Desfranarea sau necuratia, este pofta neregulata, nelegiuita, sau peste masura Legilor Divine. Placerile trupesti nu sunt in sine oprite, dar nu se pot nici macar dori prin gand, afara de randuiala stabilita de Dumnezeu. Randuiala aceasta este casatoria legitima, intemeiata de insusi Dumnezeu, spre formarea familiei, propagarea si pastrarea omenirii. Prima familie a facut-o Dumnezeu, punand ca temelie, a societatii omenesti casatoria infiintata in Rai, avand ca Preot si ca Martori (Nasi) pe Insusi Dumnezeu Creatorul: Tatal, Fiul si Duhul Sfant, Care dupa ce i-a creat si asezat in Rai, i-a binecuvantat zicandu-le: Cresteti si va inmultiti, umpleti pamantul si-l stapaniti pe el. (Fac. 1, 26-30). Dupa prima casatorie facuta in Rai, toate casatoriile, dupa Legile Divine si randuiala Ortodoxiei Crestine, se binecuvinteaza de Preotul Bisericii - Ministrul lui Dumnezeu - devenind astfel casatorii legitime, pentru trainica formare a familiei si a societatii omenesti. Taina aceasta a resfintit-o Mantuitorul in Cana Galileei. (Ioan 2, 1-12).
  
  Protos. Nicodim Mandita

Cele zece porunci explicate pe intelesul tuturor - Porunca a VII-a - Protos. Nicodim Mandita

Agapis

- Dumnezeu prin porunca a VIII-a a Decalogului, a hotarat fiecarui om a nu rapi nimic din avutul aproapelui sau, zicand: Sa nu furi. La aceasta porunca gresesc: Toti cati sunt furi aratati precum sunt talharii, rapitorii si cei ce iau cu sila; cati sunt furi amagitori, precum sunt negutatorii si toti cei ce se silesc sa amageasca pe altul, vanzand cu masuri viclene si facand alte mii de mestesuguri si de minciuni, pentru aceasta Domnul, furi si talhari a numit pe negutatori, zicand: Casa Mea, casa de rugaciune se va chema, iar voi ati facut o pestera de talhari(Mt. 21, 18), precum sunt cei ce iau dobanda. Aceasta porunca se calca prin iubirea de argint, impreuna cu patimile si pacatele care se nasc din iubirea de argint. Inca greseste la aceasta si de va cumpara cineva lucru de furat, stiindu-l, ca sa-l ia mai cu putin decat se plateste de drept; de a dat bani falsi in loc de buni, sau pe cei ce sunt cu lipsa in loc de plini; de nu a lucrat lucratorul precum se cuvenea, sau a lucrat rau si totusi si-a luat plata sa; de nu a platit cineva celor ce i-ai slujit; de a gasit ceva si a ascuns, fara de a cerceta cine a pierdut; de nu a respectat invoiala ce a facut; de s-a lenevit de lucrurile peste care a fost mai mare si administrator; al sarmanilor, al vaduvelor, al Bisericilor, al scolilor sau al tovarasilor; de a dat lucruri judecatorului ca sa judece nedrept, sau el a luat ca sa judece etc.
  
  Protos. Nicodim Mandita