Afară plouă mărunt, picuri storÈ™i din ceaÈ›ă. Deschid Cartea È™i citesc, mereu nou, cuvântul Galileanului: VeÈ›i auzi de războaie È™i veÈ™ti de războaie; vedeÈ›i, să nu vă înspăimântaÈ›i, căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple. Un neam se va scula împotriva altui neam È™i o împărăÈ›ie împotriva altei împărăÈ›ii; È™i, pe alocuri, vor fi cutremure de pământ, foamete È™i boli. Dar toate aceste lucruri nu vor fi decât începutul durerilor. Atunci vă vor da să fiÈ›i chinuiÈ›i È™i vă vor omorî È™i veÈ›i fi urâÈ›i de toÈ›i (păgânii) pentru numele meu.
... Cel ce biruieÈ™te va fi astfel în veÈ™minte albe È™i nu voi È™terge deloc numele lui din Cartea VieÈ›ii È™i voi mărturisi numele lui înaintea Părintelui Meu È™i înaintea îngerilor Lui...
... Fii, deci, credincios până la moarte È™i-È›i voi da cununa vieÈ›ii.
Târziu, pecetluiesc Cartea cu un sărut smerit È™i privesc în păcura nopÈ›ii de afară. ÎnÈ›eleg că noaptea care stăruie încă va trece È™i lumina ce va să vină va spăla păcate È™i va tămădui răni deschise. 

Prefată de P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei 
Introducere, de protos. Ioanichie Bălan 
I. Despre Biserică 
II. Biserica - locas de cult 
III. Cultul divin public 
A. Sfintele Taine 
1. Taina Sfântului Botez 
2. Taina Sfintei Mirungeri 
3. Taina Sfintei Spovedanii 
4. Taina Sfintei împărtăsanii 
5. Taina Sfintei Preotii 
6. Taina Sfintei Cununii 
7. Taina Sfântului Maslu 
B. Ierurgiile 
C. Cele opt Laude 
D. Sfanta Liturghie 
IV. Mic dictionar de cuvinte liturgice 

CUPRINS 

Prefată de P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei 
Introducere, de protos. Ioanichie Bălan 
I. Despre Biserică 
II. Biserica - locas de cult 
III. Cultul divin public 
A. Sfintele Taine 
1. Taina Sfântului Botez 
2. Taina Sfintei Mirungeri 
3. Taina Sfintei Spovedanii 
4. Taina Sfîntei împărtăsanii 
5. Tama Sfintei Preotii 
6. Taina Sfintei Cununii 
7. Taina Sfântului Maslu 
B. Ierurgiile 
C. Cele opt Laude 
D. Sfanta Liturghie 
IV. Mic dictionar de cuvinte liturgice 

CUPRINS 
Introducere, de Arhimandrit Ioanichie Bălan • Familia crestina • Pregătirea pentru căsătorie • Logodna si căsătoria civilă • Cununia religioasă • Inceputul vietii de familie • Nasterea de copii • Botezul copiilor • Educatia religioasă a copiilor • Educatia religioasă a tinerilor • Viata religioasă în familie • Bolile sufletesti ale familiei crestine de astăzi • Viata religioasă în societate • Indrumător canonic ortodox 

Această colecţie cuprinde biografii ale calugarilor şi pustnicilor dintre cei mai aleşi, care s-au ostenit, din dragoste pentru Hristos, în mănăstirile şi schiturile noastre, atât în ţară, cât şi peste hotare.

Aceasta colectie cuprinde biografii ale calugarilor si pustnicilor dintre cei mai alesi, care s-au ostenit, din dragoste pentru Hristos, in manastirile si schiturile noastre, atat in tara, cat si peste hotare.

Cuvioasa stareţă Taisia de la Leuşino este una dintre pildele acelor trăitori aleși care s‑au lepădat de obârşia nobilă, de averea şi de slava acestui veac, pentru a urma lui Hristos din tot sufletul şi din tot cugetul lor. Primind o educaţie strălucită într‑un vestit institut pentru fetele din familii aristocratice, a ales, în urma unui vis minunat, calea călugărească, devenind mai întâi ucenică a vestitului stareţ Lavrentie de la Valdai, iar apoi a Sfântului Ioan din Kronstadt, care o preţuia pentru marile sale daruri duhovniceşti cu care Dumnezeu o înzestrase. Ostenelile maicii Taisia au prefăcut modesta mănăstire de la Leuşino într‑o adevărată lavră, care a rămas pentru câteva decenii unul dintre cele mai vestite centre duhovniceşti ale Rusiei de miazănoapte. 
Cartea de faţă – una dintre rarele autobiografii de mari nevoitori – încântă prin limpezime şi simplitate, transmițând cititorului, prin exemplu şi povaţă, buna mireasmă a harului şi folosul netrecător al adevărurilor duhovniceşti și făcându‑l ca în urma lecturii ei să strige asemenea vestitului luminător din Kronstadt: „Minunat, preafrumos, dumnezeiesc!”

Pentru ca omul sa poata trezi in inima sa atata dragoste spre a se uni cu Domnul in nedespartita unire a dragostei, omul are nevoie sa implineasca lucrarea rugaciunii cat mai adeseori, ridicandu-si mereu mintea la Dumnezeu.  Caci asa cum o flacara se mareste pe masura ce mai adesea punem lemne pe foc, tot asa si rugaciunea ce des se savarseste cu adancirea mintii in Dumnezeu, trezeste in inima dumnezeiasca dragoste care inflacarandu-se, va infierbanta omul launtric in intregime, il va lumina si il va invata.  Ea ii va arata tot ce ii este necunoscut si tainic in adancul intelepciunii si-l va face asemenea unui inflacarat serafim de foc, neincetat stand cu duhul in fata lui Dumnezeu, privind la El cu mintea si astfel sorbind o negraita dulceata dumnezeiasca.

Sbornicul

Din cuprins:

• Petrecerea de la castel • Juramantul • Cei doi care l-au vazut pe Dumnezeu • Milostenia • Intentii bune • Socoteala • Rugaciunea • Pilda • Masa de duminica • Dragostea parinteasca • Prietenii si ursul • Un om fericit, si altele

Viața paraclis canon Sfintii Mucenici Ciprian si Iustina 
 
Pe vremea împărăţiei lui Deciu, era în Antiohia Siriei un filozof şi vrăjitor vestit, anume Ciprian, de neam din Cartagina, născut din părinţi necredincioşi, care a fost dat în copilăria sa spre slujba păgânescului şi necuratului lor zeu, Apolon. În anul al şaptelea al vârstei sale îl încredinţară la vrăjitori spre învăţătura meşteşugului vrăjitoriei şi a drăceştii înţelepciuni. Iar după zece ani de la naşterea sa a fost trimis de părinţi spre săvârșirea jertfei în muntele Olimpului, pe care păgânii îl numeau locuinţă dumnezeiască, căci acolo se afla nenumărată mulţime de idoli întru care mulţi diavoli locuiau. Ciprian a învăţat în acel munte înalt mult meşteşug diavolesc, căci ştia fe- lurite năluciri drăceşti; se deprinsese a schimba văzduhul, a porni vântul, a slobozi tunete şi ploi, a tulbura valurile mării, a face stricăciune în răsaduri, grădini şi câmpii, a aduce vătămări şi răni asupra oamenilor şi se învăţase la înţelepciunea cea pierzătoare şi prea rea lucrare diavolească. Şi a văzut acolo nenumărate pâlcuri drăceşti împreună cu stăpânul întunericului, împrejurul căruia unii săltau, alţii slujeau, alţii chiuiau, lăudând pe stăpânul său, iar alţii erau trimişi în toată lumea spre înşelarea popoarelor. A văzut acolo pe toţi zeii şi zeiţele păgâne şi felurite năluciri şi vedenii, la care se învăţa câte patruzeci de zile în post; că mânca după apusul soarelui nu pâine, nici altă hrană, ci numai ghindă de stejar. Când era de cincisprezece ani avea ca dascăli şapte slujitori mari care slujeau la cele şapte planete. De la acei jertfitori a învăţat multe taine diavoleşti. Apoi s-a dus în cetatea Agra, unde, slujind câtva timp zeiţei Ira, a învăţat multe meşteşuguri de la slujitorul care era acolo. Şi a petrecut 
şi în Tauropoli slujind zeiţei Artemis. De acolo s-a dus la Lachedemonia şi a deprins să facă fel de fel de vrăji şi nă- luciri, ca aceea ca morţii din morminte să grăiască.

Rolul parintilor si al caminului familial este determinant pentru varsta copilariei si a adolescentei. El trebuie sa fie prin excelenta un rol educational. Lucrarea pedagogica corecta si inteleapta a parintilor asupra sufletelor copiilor, inca de la cea mai frageda varsta, trebuie sa puna bazele unei vieti intru Hristos, a singurei cai viabile si adevarate, pe care nici o furtuna a varstei tinere sau adulte nu o va mai putea clatina. Acest mare adevar este pus in evidenta in cartea de fata. Scriitorul celor zece omilii pedagogice catre parinti, ce sunt cuprinse aici, este episcopul rus Irineu, pastorul eparhiei de Ecaterinburg si Irbitk, care a trait la sfarsitul secolului al XIX- lea.